Miruță spune că o astfel de soluție este fezabilă din punct de vedere tehnic și nu ar afecta operațiunile militare ale Kievului împotriva Rusiei. Invitat la TVR Info, Miruță a explicat că dronele maritime folosesc un calculator de bord de dimensiuni reduse, capabil să execute instrucțiuni prestabilite chiar și atunci când comunicația cu operatorul este întreruptă.
Miruță despre precondițiile autodetonării dronelor care intră în spațiul aerian românesc „ Tehnic, se poate ca procesorul respectiv () să fie preprogramat ca atunci când este pierdută comunicația cu drona de la operatorul din Ucraina, iar senzorii constată că drona a intrat în apele teritoriale românești, să existe o preprogramare ca atunci drona să se autodetoneze ”, a afirmat Miruță. Întrebat dacă o astfel de procedură ar putea pune în pericol nave sau infrastructuri aflate în apropiere, Miruță a precizat că autodetonarea nu ar trebui declanșată automat imediat ce drona intră în apele teritoriale ale României. „ Precondiția de a se autodetona nu este doar să intre în apele teritoriale românești, ci și o verificare rapidă că nu este lângă o infrastructură critică, lângă o navă sau în apropierea altor obiective ”, a precizat el.
Miruță, despre incidentul cu drona din iunie „Vrem să știm exact care dintre ele a fost” Ministrul consideră că o asemenea măsură ar reprezenta un compromis rezonabil între interesele de securitate ale României și operațiunile militare desfășurate de Ucraina în Marea Neagră. „ Atâta timp cât Ucraina ne comunică faptul că orice dronă pe care o lansează în Marea Neagră pleacă preprogramată ca atunci când ajunge la 12 mile marine de țărmul românesc să se autodetoneze, este ceva legitim, din punctul meu de vedere, și nu încurcă scopurile militare ale Ucrainei împotriva Rusiei ”, a afirmat Miruță. Referindu-se la incidentul din luna iunie, când drone maritime ucrainene au ajuns în apropierea României după pierderea controlului, ministrul a precizat că autoritățile încearcă să stabilească de ce partea ucraineană a informat România abia după mai multe ore.
„ Sunt multe posibilități care, tehnic, au coerență. Noi vrem să știm exact care dintre ele a fost ”, a afirmat Miruță. El a adăugat că bruiajul electronic sau imposibilitatea localizării dronelor după pierderea comunicațiilor reprezintă explicații plauzibile care sunt analizate în prezent.