Concret, astfel de mesaje ar urma să fie difuzate numai după aprobarea Colegiului Medicilor din România sau, în cazul informațiilor din domeniul stomatologic, a Colegiului Medicilor Stomatologi din România. Vidul legislativ privind mesajele de sănătate publică a transformat România, în ultimii ani, într-un teren fertil pentru dezinformarea medicală, spun inițiatorii.
Inițiativa legislativă, semnată de 17 deputați USR și UDMR și înregistrată la finalul săptămânii trecute la Senat, vine pe fondul unei probleme pe care autorii proiectului o descriu drept o adevărată breșă în legislația actuală, care a dus la un fenomen: proliferarea unor campanii publicitare care folosesc mesaje aparent medicale, dar care nu sunt validate științific. Iar aceste campanii pot influența decizii importante privind sănătatea, mai ales în cazul celor vulnerabili. Inițiatorii dau și un exemplu concret, și anume: scandalul generat, în primăvara acestui an, când Bucureștiul a fost împânzit cu zeci de panouri publicitare cu mesaje false sau distorsionate anticezariană, care descurajau nașterea prin această procedură medicală uzuală.
Asemenea reclame, spun inițiatorii, „induceau ideea că operația cezariană nu este o procedură medicală sigură” și că nu ar trebui indicată în funcție de evaluarea clinică. De asemenea, era promovată și ideea conform căreia operația ar implica „transmiterea de caracteristici genetice între mamă și făt, ceea ce este științific fals”. Asemenea campanii de dezinformare medicale pot crea „presiune socială și emoțională asupra femeilor însărcinate”, spun autorii propunerii legislative, iar refuzul unei intervenții medicale în situații de urgență, pe fondul unor convingeri formate din informații false, poate avea consecințe grave, inclusiv pierderea vieții.
Iar măsura de mai sus bifează unul dintre cele trei obiective majore ale inițiativei: „protejarea sănătății publice prin introducerea obligativității avizării prealabile a publicității cu caracter medical de către organisme profesionale competente”. Conform expunerii de motive, această măsură este necesară pentru a face cunoscută „sursa reală a mesajului” și pentru a elimina lipsa de transparență privind finanțatorul unei campanii. Autorii proiectului consideră că, în acest moment, această lipsă de transparență poate face dificilă identificarea celui care comandă și finanțează mesajul publicitar.
O prevedere importantă este că amenda ar urma să fie „aplicată proprietarului panotajului”. Mai mult, sunt „extinse atribuțiile autorităților locale și ale Ministerului Sănătății pentru constatarea și sancționarea abaterilor”. Proiectul stipulează că legea va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Autorii inițiativei estimează că aplicarea noilor reguli va duce la „reducerea semnificativă a dezinformării medicale în spațiul public”, la creșterea încrederii în actul medical și la responsabilizarea celor care finanțează și difuzează astfel de mesaje. De asemenea, noul cadru legal ar putea preveni situații grave generate de decizii luate pe baza unor informații false. „Libertatea de exprimare nu poate include dreptul de a difuza, în spațiul public, informații medicale false care pun în pericol viața oamenilor”, se subliniază în expunerea de motive, iar atunci când mesajele devin instrumente de influențare a unor decizii medicale importante, statul trebuie să intervină.
Potrivit inițiatorilor, măsurile propuse nu limitează dezbaterea publică, ci introduc o delimitare „între opinie și responsabilitate, între libertate și risc pentru viață”. În aprilie 2026, Bucureștiul a fost împânzit de zeci de panouri publicitare cu mesaje care puneau sub semnul întrebării necesitatea și siguranța nașterii prin cezariană. Mesajele susțineau, printre altele, că prin cezariană s-ar „transmite genetic” de la mamă la fiică lipsa dilatațiilor și a contracțiilor sau că operația ar „scoate din funcțiune” procesul vital al nașterii naturale.