Psihologul explică ce se ascunde în spatele unei situații destul de comune în locuințe. Potrivit Blic , este vorba despre situația în care o persoană refuză să arunce lucrurile vechi, motivând că va avea nevoie de ele în viitor.
Ca urmare, în casă apar dulapuri pline, sertare încărcate cu documente vechi și cutii cu obiecte despre care se spune că „vor fi utile într-o zi”. De fapt, este vorba despre o problemă emoțională. Specialiștii susțin că obiectele pot căpăta o încărcătură afectivă puternică și ajung să funcționeze ca un sprijin emoțional.
În astfel de situații, oamenii nu se atașează neapărat de valoarea practică a unui obiect, ci de amintirile, experiențele sau speranțele pe care acesta le simbolizează. Trei profiluri psihologice ale persoanelor care păstrează lucruri inutile Psihologii identifică trei tipare în rândul persoanelor care acumulează obiecte, fiecare având motivații diferite. Sentimentaliștii, denumiți și „păstrători ai memoriei”, evită să arunce obiecte asociate cu persoane dragi sau cu momente importante din trecut.
Pentru ei, un tricou, o fotografie sau un suvenir reprezintă mai mult decât un simplu obiect reprezintă o legătură cu o perioadă din viață de care se tem că s-ar putea îndepărta. Vizionarii, cei care spun frecvent „poate îmi va trebui cândva”, sunt motivați de teama de a nu duce lipsă. Ei păstrează cabluri vechi, recipiente, reviste sau alte obiecte pe care le consideră potențial utile într-un viitor incert, chiar dacă nu le-au folosit de ani de zile.
„Cumpărătorii de identitate” sunt persoanele care păstrează lucruri cumpărate pentru o versiune idealizată a propriei persoane. De exemplu, haine pe care speră să le poarte după ce vor slăbi, cărți pe care și-au propus să le citească sau echipamente sportive pe care nu le-au folosit niciodată. Renunțarea la aceste obiecte poate fi percepută ca o confruntare cu obiective neîndeplinite sau cu schimbări de planuri.
Psihologul a stabilit ce efect poate avea dezordinea asupra stării psihice Potrivit unor studii din domeniul psihologiei, un mediu foarte aglomerat poate contribui la creșterea nivelului de stres și poate face mai dificilă concentrarea. Cercetările au asociat dezordinea din locuință cu un nivel mai ridicat al hormonului stresului, precum și cu senzația de oboseală psihică și anxietate. Specialiștii atrag atenția că organizarea spațiului în care trăim poate avea efecte benefice asupra stării de bine.
Psihologul și procesul de reorganizare Experții sugerează schimbarea modului în care evaluăm obiectele pe care le păstrăm. În locul întrebării „Aș putea avea nevoie de acest lucru într-o zi? ”, ei recomandă o abordare mai practică: „Mi-a fost util în ultimul an?
”. Dacă răspunsul este negativ și obiectul nu are o valoare sentimentală sau practică reală, acesta poate fi donat, reciclat sau eliminat. Psihologii consideră că procesul de reorganizare a locuinței poate contribui la reducerea senzației de aglomerare mentală și la crearea unui mediu mai relaxant.