La aproape doi ani după ce Donald Trump a câştigat alegerile promiţând să reducă drastic preţurile şi să însănătoşească finanţele publice ale SUA, războiul său cu Iranul şi reducerile de taxe au produs un rezultat diferit: o datorie publică record, costuri în creştere accelerată pentru combustibili şi dobânzi împovărătoare la creditele ipotecare, scrie FT. Investitorii au împins marţi randamentele obligaţiunilor americane pe termen lung la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani, pe fondul îngrijorărilor legate de amploarea împrumuturilor publice şi de efectele inflaţioniste ale războiului.
Secretarul Trezoreriei din administraţia Trump, Scott Bessent, s-a grăbit o zi mai târziu să calmeze pieţele, anunţând un program prin care achiziţiile de titluri de stat pe termen lung vor fi „cel puţin dublate”, precum şi planuri de a prezenta în curând măsuri pentru reducerea deficitului. Cea mai recentă intervenţie pe pieţe a avut însă un efect redus asupra randamentelor obligaţiunilor de Trezorerie şi a împins dolarul în jos. Bessent a insistat joi că pieţele „s-au grăbit să tragă concluzii”.
Trump susţine că economia este „în plină expansiune”, invocând maximele istorice atinse de bursă. „Declaraţiile vehemente ale preşedintelui şi eforturile administraţiei sale de a interveni pe pieţele valutare şi de obligaţiuni dau impresia unei anumite disperări, ceea ce nu face decât să înrăutăţească situaţia şi să împingă sentimentul pieţei într-o direcţie şi mai nefavorabilă”, a afirmat Eswar Prasad, profesor de economie la Universitatea Cornell. Turbulenţele de pe pieţe evidenţiază riscul ca agenda economică a lui Trump să înceapă să se destrame chiar în momentul în care alegerile de la jumătatea mandatului, din noiembrie, se apropie.
Sondajele arată că democraţii sunt consideraţi mai competenţi decât republicanii preşedintelui în gestionarea economiei. Datoria publică a ajuns în această săptămână la nivelul record de 40. 000 de miliarde de dolari, iar ritmul de creştere a împrumuturilor este cel mai rapid din afara perioadei pandemiei, pe măsură ce cheltuielile federale depăşesc veniturile.
Deficitul a scăzut doar uşor în anul fiscal 2025, la 5,8% din PIB, de la 6,4% în 2024. Se estimează că reducerile de taxe promovate de Trump vor majora semnificativ deficitele în anii următori, în pofida reducerilor operate în programele de protecţie socială, inclusiv Medicaid, programul de asigurări de sănătate, şi ajutoarele alimentare destinate americanilor cu venituri reduse. „Continuăm să cheltuim peste posibilităţi, iar presiunile pentru noi cheltuieli sunt şi mai mari din cauza războiului”, a afirmat Diane Swonk, economist-şef al KPMG US.
Bessent, care s-a angajat să reducă deficitul la 3% până la sfârşitul celui de-al doilea mandat al lui Trump, a insistat joi că există o „şansă foarte, foarte mare” ca deficitul să fi atins deja nivelul maxim. El a spus că creşterea economică şi viitoarele venituri din taxe vamale vor majora încasările statului. Michael Strain, director de studii de politică economică la American Enterprise Institute, un think-tank de dreapta, a afirmat că reducerea deficitului ar presupune alegeri politice dificile pentru Trump, inclusiv diminuarea cheltuielilor pentru Medicare şi pentru sistemul public de pensii Social Security.
„Sper că ceea ce spune secretarul Bessent este adevărat”, a afirmat Strain. „Dar există câteva întrebări importante cu privire la modul în care acest lucru ar putea funcţiona. ” Trezoreria SUA nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
Pe lângă povara tot mai mare a datoriei, războiul lui Trump cu Iranul alimentează inflaţia şi a compromis promisiunea preşedintelui de a înjumătăţi preţurile energiei şi de a reduce costurile bunurilor de bază pentru consumatori. Preţul benzinei a crescut cu aproximativ 40% de la izbucnirea războiului, ajungând vineri la 4,11 dolari pe galon.