Raluca Turcan se pregătește să revină la Ministerul Muncii cu o promisiune care sună bine pentru orice salariat, dar e greu de ținut într-o perioadă de austeritate: mai mulți oameni care muncesc și, cu timpul, taxe mai mici pe salarii. PNL a validat-o pentru Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, alături de ceilalți miniștri liberali propuși în Cabinetul Mureșan. Liberala a prezentat deja o listă de priorități care atinge aproape toate subiectele sensibile ale momentului: fiscalitatea muncii, contractele part-time, pensiile, salarizarea bugetarilor și sprijinul pentru categoriile vulnerabile.
Punctul de plecare este o cifră pe care Turcan o citează după OECD: taxele și contribuțiile pot ajunge în România la 41,5% pentru un salariat fără deduceri. „E prea mult”, spune viitoarea ministră. Totuși, formularea „în timp” nu e întâmplătoare. Cu deficitul bugetar încă sub presiune, orice relaxare fiscală reală rămâne un obiectiv pe termen lung. Pe termen scurt, Turcan mizează pe măsuri mai ieftine pentru buget: eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, forme de muncă mai flexibile, sprijin pentru cei care acceptă un loc de muncă departe de casă, programe pentru tineri și pentru persoanele de peste 50 de ani. Mai vrea ca ajutoarele sociale să fie legate mai strâns de formarea profesională și de întoarcerea beneficiarilor pe piața muncii. Logica e clară: fără o bază mai largă de contribuabili, scăderea taxelor nu are din ce să fie finanțată.
Cel mai politic pasaj din mesaj îi privește pe angajații statului. Turcan respinge tendința de a-i trata pe bugetari ca pe un bloc de privilegiați. Spune că profesorii, medicii, oamenii de cultură, asistenții sociali și funcționarii „care muncesc corect” ajung „țapi ispășitori” pentru excesele unei minorități. Răspunsul pe care îl propune este o salarizare publică pe care o numește mai echitabilă. Poziția o plasează în mijlocul unei dispute vechi. Pe de o parte e presiunea de a tăia cheltuielile de personal, pe de alta nemulțumirea sindicatelor din sectoarele cu salarii mici. Rămâne de văzut cât din această retorică se va regăsi într-o lege a salarizării votată efectiv.
Și la pensii, discursul e împăciuitor, dar are o limită asumată. Turcan spune că pensionarii „nu trebuie să fie cei care plătesc nota dezechilibrelor bugetare”. Printre măsuri enumeră indexarea pensiilor cu inflația, însă „în limita bugetului pe 2027”, adică o garanție condiționată de spațiul fiscal. Mai promite finalizarea recalculării pensiilor, eliminarea cumulului dintre pensia de serviciu și salariul la stat și mai puțină fraudă și risipă. Cumulul este probabil angajamentul cu cel mai mare impact simbolic, pentru că vizează direct o categorie pe care opinia publică o asociază de ani de zile cu privilegiile din sistem.
Lista se încheie cu măsuri sociale: servicii sociale, medicale și educaționale mai aproape de cei vulnerabili, centre și îngrijire la domiciliu pentru vârstnici, locuri de muncă accesibile și tehnologii asistive pentru persoanele cu dizabilități. Turcan mai promite deduceri fiscale pentru familiile tinere și sprijin pentru cuplurile care apelează la fertilizarea in vitro. Pentru Turcan, care a mai condus ministerul între decembrie 2020 și noiembrie 2021, noul mandat e și o ocazie de a relua proiecte rămase neterminate. Testul real va veni însă odată cu primul buget. Acolo se va vedea care dintre aceste promisiuni sunt priorități finanțate și care rămân simple intenții.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original