Deținerea de droguri pentru consum propriu ar putea deveni contravenție, nu infracțiune, dacă Parlamentul adoptă proiectul B544/2026, înregistrat la Senat pe 5 octombrie 2026. Cei prinși cu droguri ar plăti amenzi de 1.000-3.000 de lei, în loc să ajungă cu dosar penal în fața procurorului. Inițiativa are deja împotrivă Parchetul General și DIICOT, iar unul dintre cei trei senatori inițiatori și-a retras semnătura.
Proiectul a fost depus de Victoria Stoiciu (neafiliată), Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL), care a renunțat ulterior să-l susțină. Pentru drogurile de risc, precum cannabisul, amenda ar fi între 1.000 și 1.500 de lei, iar pentru cele de mare risc, cum sunt cocaina sau MDMA, între 1.500 și 3.000 de lei. Traficul rămâne infracțiune, iar deținerea ar continua să fie interzisă, doar că ar atrage altă sancțiune. Pentru minori, evaluarea ar deveni obligatorie.
Inițiatorii invocă și cifre: potrivit expunerii de motive, numai condamnările definitive pentru deținere în vederea consumului au fost 520 în 2025. Argumentul lor este că un dosar penal la 19 ani poate costa un tânăr un loc de muncă sau o bursă, chiar dacă nu ajunge în închisoare, și că fenomenul ține în primul rând de sănătate publică. Parchetul General a dat aviz negativ, pe motiv că efectele dezincriminării nu au fost studiate, că serviciile de tratament sunt încă insuficiente și că anchetele pornite de la consumatori duc adesea la cei care vând. DIICOT a criticat absența unei cantități-limită: în lipsa ei, spune instituția, polițistul ar decide practic între amendă și dosar penal.
Până la un eventual vot rămâne valabilă legea actuală, iar faptele se judecă după legea în vigoare la data comiterii lor. Legea nr. 143/2000 nu pedepsește consumul în sine, ci deținerea, cumpărarea sau cultivarea de droguri pentru consum. Pentru drogurile de risc pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda penală, iar pentru cele de mare risc, închisoarea de la 6 luni la 3 ani, fără amenda ca alternativă. Urmărirea penală începe chiar și pentru un gram, iar cantitatea contează abia ulterior, la încadrarea juridică și la soluția din dosar, explică avocatul penalist bucureștean Vasile Nester.
În practică, substanța ridicată de polițiști merge la laborator, iar raportul stabilește natura ei și cantitatea. Persoana cercetată este apoi chemată la audieri, de regulă ca suspect. Avocatul recomandă ca aceasta să ceară asistență juridică și să nu dea declarații până nu discută cu apărătorul. Nester spune că a văzut dosare în care o frază spusă din teamă, de felul „le cumpăr pentru mine și pentru prieteni”, a mutat cazul de la consum la trafic, iar o asemenea declarație se corectează greu mai târziu.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original