Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Profesorii cer salariile negociate în timpul grevei din 2023 Grila de salarizare este principala problemă pe care actualul guvern interimar nu o înțelege, în relația cu angajații din sistemul de educație: o poziție în partea superioară a grilei, nu în cea care se învecinează cu muncitorii necalificați. Aceasta a fost principala revendicare a profesori lor și în vara anului 2023, când greva generală din educație era o amenințare gravă pentru situația sfârșitului de an școlar.
Tot ceea ce s-a negociat și s-a obținut atunci se aștepta în noul proiect al legii salarizării, dar așa-zisa ofertă de nerefuzat pe care Executivul actual a comunicat-o pentru învățământ a eliminat, de fapt, toate solicitările de atunci ale sindicatelor. Acesta este motivul pentru care niciuna dintre organizațiile sindicale din acest domeniu nu poate accepta acest proiect, care are din ce în ce mai puține șanse să fie votat și promulgat până la data-limită de 31 august, pentru ca România să poată lua cele 770 de milioane de euro din PNRR. În anul 2023, la începutul lunii iunie, profesorii amenințau cu înghețarea anului școlar, dacă nu li se rezolvă problema salarizării.
Angajații din învățământ au dat o primă palmă membrilor coaliției de la guvernare din acel moment, pe 1 iunie, refuzând o ofertă de majorare a veniturilor, chiar și după ce a fost dată Ordonanță de Urgență de la o zi la alta, pentru o creștere a salariilor. Sindicatele au explicat atunci că Executivul oferea prea puțin din ceea ce au solicitat și amenințau că vor continua protestele. Profesorii primeau atunci 1.
000 de lei la salariu, iar personalul nedidactic din școli 400 de lei, prin OUG. Totuși, criza din educație a fost adâncită de întârzierea răspunsului din partea Executivului și de „declarații nepotrivite, în momente nepotrivite”, a explicat Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”. Protestatarii din învățământ au fost enervați în a opta zi de grevă, când au văzut că imediat după ce Federația SANITAS a declarat că începe protestele, capii coaliției PNL-PSD au spus că li se vor da bani medicilor și personalului sanitar.
Apoi și polițiștii au primit același răspuns, după ce au făcut primul protest demonstrativ, refuzând să intre la lucru. Sindicatele profesorilor au reacționat agresiv la această situație, iar majoritatea a votat continuarea grevei. O altă problemă ridicată de angajații din educație este legată de încrederea în decidenții politici, mai ales după ce au existat promisiuni nerespectate și legi prorogate la infinit.
De altfel, Ordonanța de Urgență pentru majorarea salariilor din educație a fost scrisă cu o viteză atât de mare, încât nu a fost specificată nici măcar sursa de finanțare a sumelor care urmează a fi plătite în plus, până la finalul anului 2023 – situație care se regăsește și astăzi, în calculele făcute de Executiv după unele majorări de venituri solicitate de sindicate și acceptate, dar fără să fie specificată sursa de finanțare pentru majorarea anvelopei salariale. Membrii sindicatelor din educație au anunțat, în mai 2023, de la începutul protestelor, că nu vor decide liderii când încetează greva, ci se vor hotărî următorii pași în urma votului tuturor membrilor, însă Executivul „a căzut la pace” cu liderii de sindicat, în cele din urmă, salvând anul școlar și examenele finale, după ce a acceptat o soluție de compromis de ambele părți. Astfel, deși profesorii nu au obținut tot ce au solicitat, în iunie 2023 s-a reușit o adevărată revoluție în sistemul de învățământ, cu majorări salariale consistente, acordarea unor bonusuri importante și promisiunea că în viitorul proiect de lege a salarizării, cadrele didactice vor fi poziționate în partea superioară a grilei, pe coeficienți negociați chiar în timpul grevei.
Pentru poziționarea în grila de salarizare, profesorii au negociat fără să accepte să cedeze în fața presiunilor Executivului.