Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Rusia a respins acuzaţiile aduse la o reuniune neoficială a Consiliului de Securitate al ONU. Maria Zaboloţkaia, adjunctă a ambasadorului rus la Naţiunile Unite, a susţinut că este vorba de o „campanie de dezinformare” şi a afirmat la rândul său că prizonierii ruşi din Ucraina sunt supuşi „torturii şi degradării şi abuzurilor morale şi fizice”.
Huan Alberto Leiva Garsia, militar ucrainean încă activ, a afirmat că în 1183 de zile de prizonierat ruşii i-au aplicat toate formele imaginabile de tortură. „Da, am fost torturat”, a afirmat el în faţa presei după reuniunea Consiliului. „Tot ce vă puteţi gândi că se poate face să fie dureros, umilitor pentru un bărbat, fără voie.
Orice vă trece prin minte, nu doar abuzuri verbale, fizice, bătăi zilnice, electrocutări, exerciţii fizice excesive, excesive în ger sub zero grade… abuzuri sexuale. Tot ce i se poate aplica unui om pentru a-l distruge mintal. Totul mi s-a aplicat mie şi celor mai mulţi din camarazii mei”, a afirmat el.
Garsia a apreciat că a avut noroc că a supravieţuit, dar doi din prietenii săi au fost omorâţi în bătaie în centre de detenţie din regiunea Doneţk. În faţa Consiliului, el a relatat că prizonierii erau ţinuţi în „barăci supraaglomerate fără condiţii corespunzătoare, unde aproape toţi prizonierii de război erau bolnavi de dizenterie şi mulţi erau înfometaţi”. Ucrainean cu tată cubanez, Garsia a afirmat că gardienii l-au vizat în mode special din cauza numelui său latino-american, acuzându-l că ar fi „mercenar şi spion american”.
Activista Lenie Umerova, tătăroaică din Crimeea, eliberată în unui schimb de prizonieri în 2024, a spus că a fost reţinută când încerca să îşi viziteze tatăl grav bolnav în peninsula ucraineană ocupată de Rusia din 2014. Ea a relatat cum a fost mutată prin şapte locuri de detenţie, într-un „carusel al represiunii”, şi a acuzat Rusia că îi torturează pe deţinuţii ucraineni. Oleg Guşin, oficial în Centrul de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război, în guvernului de la Kiev, a afirmat că prizonierii ucraineni sunt „ucişi şi torturaţi”.
El a precizat că autorităţile din Ucraina au identificat „peste 300 de locuri de detenţie” din Rusia şi din teritoriile ucrainene ocupate de ruşi, unde se mai află încă mii de prizonieri ucraineni, deşi 9000 au fost eliberaţi în schimburi cu Rusia. Însărcinatul cu afaceri ucrainean Volodimir Pavlicenko a cerut presiuni internaţionale mai mari şi tragerea la răspundere a Rusiei pentru tratamentul aplicat prizonierilor. Claudia Fuentes Julio, asistentă pentru drepturile omului a secretarului general al ONU, a afirmat că monitorizarea de către organizaţie a arătat că au loc în continuare „tortura şi relele tratamente larg răspândite şi sistematice ale prizonierilor de război şi civililor ucraineni de către autorităţile din Federaţia Rusă”, inclusiv cu violenţe sexuale.
Din februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a colectat dovezi despre execuţiile a 129 de prizonieri de război ucraineni la începutul prizonieratului şi despre moartea altor 48 în detenţie, ca urmare a torturii, privării de îngrijiri medicale sau altor condiţii inumane de, a adăugat ea. Fuentes Julio a consemnat că peste 95% din prizonierii de război ucraineni intervievaţi au raportat că au fost torturaţi sau supuşi unor rele tratamente; mai mult de jumătate au relatat şi despre violenţe sexuale, inclusiv „violuri, violuri în grup, bătăi la pielea goală, bătăi la organele genitale, şocuri electrice la organele genitale şi sfârcuri, tratamente degradante de natură sexualizată”.