Viitorul Guvern își propune să crească producția de energie a României și să nu mai semneze contracte de infrastructură pentru care nu are bani. Siegfried Mureșan a prezentat sâmbătă, la conferința de presă despre programul de guvernare, proiectele pe care noul Executiv vrea să le continue sau să le grăbească. Pe listă se află reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, centralele de la Mintia și Iernut și prima concesiune pentru parcuri eoliene în largul Mării Negre. Direcția e clară, însă lista conține mai ales proiecte deja cunoscute, nu inițiative noi.
Pe partea de energie, accentul cade pe securitatea energetică și pe capacități noi de producție. Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sunt de ani buni pe agenda fiecărui guvern și au fost amânate de multe ori, așa că simpla lor includere printre priorități nu spune mare lucru. Contează cât de repede vor avansa efectiv. Programul mai include investiții în stocarea energiei în baterii. Acestea devin tot mai necesare pe măsură ce crește producția din surse regenerabile, care depinde de vânt și de soare și are nevoie de rezerve care să echilibreze rețeaua. Tot aici intră și eolianul offshore: prima concesiune ar permite atribuirea unor perimetre în Marea Neagră unde investitorii să poată monta turbine în larg.
La transporturi, principiul anunțat este „terminăm ce am început”. „Niciun contract nu se semnează fără sursă de finanțare”, a spus Mureșan. Asta înseamnă că Executivul nu va mai porni lucrări fără ca banii să fie asigurați dinainte. Cifrele pe care le-a dat explică de ce: proiectele depuse însumează aproape 490 de miliarde de lei, iar programul european din care ar trebui plătite are la dispoziție în jur de 40 de miliarde de lei. Diferența e de peste zece ori. Mesajul le e adresat în primul rând autorităților locale și constructorilor care așteaptă finanțare: multe dintre proiectele depuse vor rămâne, cel mai probabil, pe hârtie.
Pentru agricultură, Mureșan a anunțat un mecanism de despăgubire pentru pierderile cauzate de secetă, construit împreună cu Banca Mondială. „Din primăvara anului 2027 vom avea un mecanism de compensare a pierderilor din secetă”, a declarat el. După mai mulți ani secetoși, în care despăgubirile au fost decise de la caz la caz, un sistem permanent le-ar da fermierilor mai multă siguranță. Rămâne de văzut cum va fi finanțat și cine va putea primi bani. Programul mai prevede eticheta „100% RO”, ca produsele românești să fie mai ușor de recunoscut în magazine.
Prima urgență a noului Guvern va fi însă PNRR-ul. Mureșan a spus că, „în primele săptămâni de mandat”, Executivul va încheia negocierile cu Comisia Europeană ca să obțină ultimele fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență. După aceea, atenția se va muta pe banii europeni pe care România îi mai are la dispoziție până în 2027. Timpul e scurt, iar orice întârziere înseamnă bani pierduți definitiv. De aceea, absorbția fondurilor va fi probabil primul test pentru noua echipă de guvernare.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original