Președintele Finlandei, Alexander Stubb, îi cere lui Elon Musk să permită Ucrainei să folosească Starlink și dincolo de linia frontului, în teritoriile ocupate și chiar în Rusia, acolo unde sunt amplasate lansatoarele de rachete balistice. Cererea vine într-un moment dificil pentru Kiev. Rusia a intensificat atacurile cu rachete balistice, iar Ucraina intră în iarnă cu prea puține sisteme de apărare antiaeriană. „Astfel ar putea fi salvate vieți”, a spus liderul finlandez într-un interviu pentru Reuters, acordat la New York, unde participă la Adunarea Generală a ONU.
Oficialii ucraineni susțin că semnalul Starlink în zonele de dincolo de graniță le-ar permite să lovească mai ușor lansatoarele mobile. Aceste platforme trag, apoi se mută rapid, așa că sunt greu de urmărit și de lovit la timp. Tocmai de aceea Stubb vorbește despre Starlink ca despre o formă de apărare antiaeriană. Ideea lui este că o rachetă distrusă pe rampă nu mai trebuie interceptată pe cer. Pe lista sa cu nevoile Ucrainei pentru iarnă mai apar instalațiile energetice și banii.
Decizia îi aparține însă unui singur om, iar Musk nu a fost până acum dispus să-și lase rețeaua folosită pentru lovituri în adâncime. De la invazia pe scară largă din 2022, Starlink a devenit esențial pentru comunicațiile armatei ucrainene, inclusiv pentru pilotarea dronelor. În Rusia, serviciul nu funcționează. Dacă ar fi activat acolo, chiar și limitat la anumite zone, SpaceX ar deveni mult mai direct implicat în război, iar Moscova ar avea un argument în plus să trateze compania ca pe o țintă. Faptul că cererea vine public, de la un șef de stat european, arată că guvernele caută altă cale de presiune decât canalele obișnuite, care depind de o companie privată.
În ceea ce privește negocierile, Stubb nu se așteaptă ca războiul să se termine înainte de iarnă. Totuși, a susținut reluarea discuțiilor dintre Moscova și Kiev. El consideră că cea mai simplă soluție rămâne un armistițiu necondiționat și a amintit că Donald Trump a cerut același lucru în discursul său de la ONU. A mai vorbit și despre alte variante: înghețarea conflictului pe actuala linie de contact, cu zone-tampon de 30 de kilometri de fiecare parte, sau un armistițiu parțial care să protejeze infrastructura energetică și transporturile de cereale.
Tot la New York, miercuri, Stubb și Volodimir Zelenski au semnat un acord care extinde cooperarea în apărare și securitate, inclusiv prin proiecte comune pentru tehnologia dronelor. Pentru Finlanda, care are cea mai lungă graniță cu Rusia dintre statele NATO, sprijinul pentru Ucraina ține direct și de propria securitate. Asta explică de ce Helsinki a ajuns să ceară deschis ce anume trebuie trimis pe front.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original