Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Creșterea prețurilor la carburanți generează un efect de domino care scumpește viața de zi cu zi a românilor Conflictul din Iran a început pe 28 februarie 2026, iar în câteva săptămâni țițeiul Brent a urcat la peste 100 de dolari. Această evoluție a cotației a permis companiilor petroliere din Europa să înregistreze creșteri semnificative ale veniturilor și profiturilor.
O analiză realizată de Federația Europeană pentru Transport și Mediu (T&E) arată că cele mai mari opt companii petroliere prezente pe piața UE au realizat un profit excedentar de 7,5 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an. Pentru că aceste profituri excedentare provin din veniturile obținute în UE-27, asupra lor ar putea fi instituită o taxă permanentă pe câștigurile neașteptate. În România această suprataxă se aplică deja, iar marjele de profit ale companiilor petroliere au fost limitate.
De asemenea, ele mai plătesc un impozit specific pe cifra de afaceri de 0,5%, menținut pe parcursul anului 2026. Rezultatele financiare raportate de companiile petroliere din România arată că, spre deosebire de trendul european, acestea și-au diminuat profiturile în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru, în ciuda creșterii cotațiilor țițeiului Brent, transformând bugetul statului în principalul câștigător al scumpirii țițeiului și produselor petroliere. Pentru această analiză asociația a folosit o definiție simplă și conservatoare a profitului suplimentar: modificarea venitului net ajustat al unei companii între un trimestru de război din 2026 și același trimestru cu un an mai devreme.
Compararea trimestrelor elimină sezonalitatea și nu necesită nicio presupunere cu privire la ce ar fi fost un nivel „normal” de profit. Cotația țițeiului Brent stabilește valoarea de piață pentru majoritatea importurilor de petrol din Europa, influențând costul carburanților la pompă. Pentru cele opt companii analizate: Shell, BP, TotalEnergies, Eni, Orlen, Repsol, OMV, Moeve, cele care publică suficiente detalii geografice pentru a-și localiza profitul din UE, profitul excedentar obținut în UE a fost de aproximativ 1,6 miliarde de euro în primul trimestru (T1) al anului 2026 și de 5,9 miliarde de euro în trimestru al doilea (T2), totalizând 7,5 miliarde de euro pe parcursul primelor două trimestre de război, arată analiza citată.
Primul trimestru a cuprins doar o lună de război în Iran, în timp ce al doilea a fost primul trimestru complet de război, motiv pentru care profitul este mult mai mare. „Deoarece companiile petroliere pot transfera profitul între jurisdicții, nu ne bazăm pe locul în care este înregistrat profitul. În schimb, folosim raportarea veniturilor pe țări a companiilor pentru a aloca profitul la nivel de grup către UE și, acolo unde este posibil, către statele membre individuale.
Acest lucru limitează analiza la cele opt companii care publică suficiente detalii geografice”, se mai precizează în analiza citată. România este al treilea cel mai mare producător de țiței din Uniunea Europeană, după Italia și Danemarca, cu o producție de aproximativ trei milioane de tone în 2024. Cu toate acestea, acest avantaj nu se reflectă în prețurile benzinei și motorinei la pompă.
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, prețul carburanților este determinat mult mai puțin de producția internă și mult mai mult de funcționarea pieței petroliere, de costurile de rafinare și logistică și, mai ales, de nivelul ridicat al taxelor, care ajung să reprezinte peste jumătate din prețul final. Potrivit analizei, accizele și taxa pe valoare adăugată (TVA) reprezintă peste 55% din prețul final al benzinei în România. Acciza este o sumă fixă pe litru (la motorină a devenit variabilă), indiferent de prețul petrolului, iar TVA se aplică inclusiv peste valoarea accizei, ceea ce amplifică efectul fiscal asupra prețului final.