Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pexels/ PIB-ul pe cap de locuitor (exprimat în standarde ale puterii de cumpărare) a crescut de la aproximativ 44% din media UE la momentul aderării din 2007, la 78% în 2025 Economia românească a crescut cu doar 0,7% în 2025 și urmează să înregistreze o contracție anuală în 2026. O mare parte din slăbiciunea actuală este de natură ciclică: consolidarea fiscală, inflația ridicată, consumul temperat și cererea externă scăzută împing PIB-ul efectiv sub nivelul potențial.
Economiștii ING estimează o redresare a ritmului de creștere la aproximativ 2,2% în perioada 2027–2028, față de nivelul de 3,5%-3,75% înregistrat înainte de pandemie. Următoarea provocare va depinde mai puțin de volumul investițiilor în infrastructură și active noi și mai mult de eficiența cu care acestea sunt utilizate, arată o analiză ING. În ultimele două decenii, România a recuperat decalajul față de Europa de Vest cu o viteză remarcabilă.
PIB-ul pe cap de locuitor (exprimat în standarde ale puterii de cumpărare) a crescut de la aproximativ 44% din media UE la momentul aderării din 2007, la 78% în 2025. Productivitatea muncii a crescut rapid, capitalul străin a adus tehnologie și know-how, forța de muncă s-a orientat către activități mai productive, iar integrarea în UE a generat un câștig investițional substanțial. „Considerăm că procesul de convergență nu s-a încheiat, însă beneficiile ușor de obținut au fost deja epuizate”, scriu realizatorii analizei.
„Opinia noastră principală este că actuala încetinire a activității economice tinde probabil să exagereze amploarea deteriorării structurale. Pe măsură ce ciclul investițional continuă și factorii ciclici adverși se diminuează, creșterea potențială ar putea reveni la un nivel cuprins între 2,4% și 2,7% în perioada 2027-2029. Revenirea sustenabilă peste pragul de 3,0% (potrivit proiecțiilor FMI pentru 2029-2030) ar necesita o utilizare mai intensă a forței de muncă și o eficiență mult mai ridicată a investițiilor în ceea ce privește productivitate a”.
În cazul României, diferențele dintre diversele estimări sunt destul de mari. FMI anticipează un minim temporar, urmat de o redresare puternică a capacității de ofertă a economiei. Planul fiscal pe termen mediu al României pentru perioada 2026-2028 reflectă o perspectivă mult mai pesimistă.
Prognozele publicate de Comisia Europeană privind creșterea economică și decalajul produsului (output gap) indică, de asemenea, o evoluție mai slabă pe termen scurt. Evaluarea realizată de agenția Fitch în august 2026 oferă un punct de reper util și actual: aceasta anticipează o redresare a creșterii economice până la o rată potențială estimată de aproximativ 2,3% în perioada 2027-2028. Datele Comisiei Europene referitor la cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au fost de aproximativ 0,5% din PIB în 2025, față de 2,2% în UE.
Cheltuielile de cercetare și dezvoltare ale companiilor au fost de 0,3% din PIB; doar 8,8% dintre firme au introdus o inovație de produs sau proces în perioada 2020-2022, iar ponderea persoanelor cu studii terțiare în rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani era de 23,2%, abia jumătate din media UE. Partea încurajatoare este că România găzduiește deja companii și sectoare foarte productive, multe dintre ele integrate în lanțuri internaționale de aprovizionare. Provocarea este difuzarea: răspândirea tehnologiei, a practicilor manageriale și a competențelor dincolo de un grup relativ restrâns de companii și centre urbane foarte productive.
Acest lucru este important deoarece încetinirea creșterii potențiale nu poate fi explicată în principal prin acumularea mai slabă de capital sau prin oferta de forță de muncă. Cea mai mare parte a declinului apare atunci când se măsoară cât de eficient sunt utilizate forța de muncă și capitalul în economie.