Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sedentarismul nu va face decât să-ţi amplifice durerile şi să favorizeze apariţia altora. Cea mai comună scuză folosită pentru a alege să leneveşti este să încetezi orice activitate fizică pe motiv că simţi anumite dureri, de exemplu la genunchi, la umăr, la spate.
Nu e nimic mai greşit decât să faci asta. De ce? Ne explică dr.
David Della Morte Canosci, autorul volumului Lupta contra timpului. Algoritmul longevității… (Editura Trei, 2025): „ Sedentarismul nu va face decât să-ţi amplifice dureri le şi să favorizeze apariţia altora. Mai devreme sau mai târziu ne confruntăm cu tot soiul de mici suferinţe care devin cronice tocmai pentru că musculatura, mai ales cea profundă, care are ca rol principal acela de a susţine scheletul, îşi pierde tonusul.
Există apoi limitări legate mai degrabă de schelet decât de muşchi, precum osteoporoza; de asemenea, o lungă perioadă de inactivitate sau o stare de supraponderabilitate poate crea probleme scheletului. Ceea ce trebuie să facem este să nu ne dăm bătuţi şi să continuăm să stimulăm musculatura. Nu este vorba despre a ne creşte forţa, ci de a păstra mușchii activi.
Şi nu doar la marilor mase musculare. Totul trebuie să rămână active inclusiv masele mici, care nu sunt implicate în marile sprinturi de alergător, dar sunt folosite în cea mai mare parte a acţiunilor noastre cotidiene ”. În miezul subiectului: „A ne da bătuţi în faţa unei limitări nu doar că ne înrăutăţeşte forma fizică generală , dar ne provoacă și alte limitări.
De exemplu, o persoană cu o vedere periferică slabă ar putea înceta să-şi mai folosească braţul la o anumită înălţime pentru că nu mai vede ce face, iar astfel articulaţia şi muşchii braţului îşi vor pierde o parte din funcţionalitate”. Şi dacă ne-am accidentat și o perioadă nu mai putem face deloc mișcare? „Accidentele sunt printre principalele cauze care stau la baza abandonării activităţii sportive.
Din nou, regula este să nu ne lăsăm bătuţi. Există persoane care au suferit o fractură de femur la 80 de ani şi, cu antrenamentul potrivit, şi-au revenit complet. Poate fi necesar un efort complex, care este însă crucial.
Cel mai bun sfat pe care îl poate primi pacientul în aceste cazuri este acela de a se comporta ca un sportiv care trebuie să muncească din greu pentru a reveni la o mobilitate completă în cel mai scurt timp posibil. Odată ce urmăm antrenamentul potrivit, cu o doză considerabilă de implicare, se pot obţine rezultate nesperate. Soluția este simplă: integrarea în programul de antrenament a exerciţiilor care ne fac să ne menținem funcționalitatea la un nivel cât mai ridicat, ţinând cont de restricţiile pe care le avem.
Cineva care are dureri la genunchi probabil nu va putea înota în stil crawl, în timp ce în stil liber sau pe spate nu va avea probleme. Există multe soluții pe care le putem adopta pe baza capacităților de care încă mai dispunem”. Cele din urmă observații: „Dacă ne oprim din activitate atunci când ne confruntăm cu o afecțiune dureroasă, cum ar fi coxartroza, şi ajungem la operaţie cu un hipotonus al respectivelor părți ale articulaţiilor, va dura mai mult până când articulaţia va redeveni funcţională după operație.
Dacă, în schimb, musculatura are o condiţie fizică bună şi, mai ales, dacă sunt într-o stare bună mecanismele de comunicare între sistemul nervos central și periferic și diferitele grupe musculare, va fi mai ușor să ne recuperăm în totalitate și într-un timp mai scurt. Cea care va face, în primul rând, diferenţa este capacitatea de dialog între sistemul nervos central şi cel periferic”. Sedentarismul nu va face decât să-ţi amplifice durerile şi să favorizeze apariţia altora.
– Dr. David Della Morte Canosci Regula este să nu ne lăsăm bătuţi . – Dr.