Dimensiunea medie a populațiilor de vertebrate sălbatice monitorizate la nivel global a scăzut cu 73% între 1970 și 2022, potrivit Raportului Planeta Vie 2026, publicat de WWF. Cea mai grea lovitură au primit-o ecosistemele de apă dulce, unde indicele a coborât cu 85%. Cifra nu spune însă că trei sferturi dintre animalele sălbatice au dispărut, ci cât s-a micșorat, în medie, efectivul populațiilor urmărite.
Precizarea îi aparține Orietei Hulea, director general al WWF-România: nu au dispărut 73% dintre animale și nici 73% dintre specii. Indicele se bazează pe tendințele a aproape 35.800 de populații din 5.790 de specii de vertebrate, comparate cu nivelul din 1970. Aproximativ jumătate dintre populațiile incluse sunt stabile sau în creștere, dar scăderile sunt mai ample și trag în jos media generală.
Pentru apele dulci, explică Hulea, presiunea vine atât din intervenții directe asupra râurilor, cât și din ce se întâmplă în tot bazinul hidrografic. Luncile inundabile au fost desecate și transformate în terenuri agricole, iar râurile au fost îndiguite sau barate și și-au pierdut legătura cu luncile și continuitatea naturală. La acestea se adaugă poluarea, agricultura intensivă și exploatările silvice. Raportul leagă pierderea naturii de disfuncții mai largi ale sistemului alimentar, energetic și financiar.
În agricultură, spune Hulea, trebuie protejate mai bine solul și polenizatorii și păstrate benzile înierbate, tufărișurile, pâlcurile de arbori și zonele umede. Miza crește pe fondul secetei și al schimbărilor climatice, care vor afecta producția de hrană. Pentru conservare, ea indică două direcții: extinderea și administrarea eficientă a ariilor protejate și restaurarea ecosistemelor degradate. Nu ajunge ca o zonă să fie trecută pe hartă, subliniază directorul WWF-România, ci are nevoie de plan de management, finanțare și administrare. Refacerea luncilor Dunării și a unor zone din Deltă ar putea aduce beneficii atât naturii, cât și comunităților, inclusiv prin oportunități economice.
Raportul include și exemple cu rezultate locale pozitive. La Băile Tușnad, prevenția a combinat gestionarea mai bună a deșeurilor, pubelele anti-urs, monitorizarea animalelor și pregătirea unei echipe locale de intervenție. Daunele provocate de urși au scăzut de la 41 în 2021 la zero începând din 2023, iar mesajele RO-Alert, de la peste 230 la aproximativ opt în 2025. Hulea atrage atenția că rezultatul nu vine dintr-o singură măsură, ci din colaborarea dintre comunitate, autorități și organizații locale.
Există și populații de specii care s-au refăcut după măsuri susținute de conservare. Exemplele din România arată, în opinia Orietei Hulea, că „declinul nu este inevitabil” și că intervențiile locale pot deveni modele pentru acțiuni mai ample. Dialogul integral cu ea va fi difuzat de Radio Cluj duminică, 1 noiembrie 2026, după ora 16.00.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original