Agenția S&P Global Ratings a înrăsprit atitudinea față de Polonia: vineri, 6 noiembrie 2026, a trecut perspectiva ratingului suveran de la stabilă la negativă și a retrogradat calificativul datoriei în zloți de la „A/A-1” la „A-/A-2”. Motivul invocat este degradarea rapidă a finanțelor publice, într-o țară a cărei economie crește totuși mai repede decât a multor vecine europene. Ratingul datoriei în valută rămâne neschimbat, la „A-/A-2”.
Cifrele din evaluare explică îngrijorarea. S&P estimează un deficit bugetar de 7,1% din PIB atât în 2026, cât și în 2027, urmând o scădere la 6,2% în 2028, iar media deficitelor administrației publice ar depăși 6% din PIB în următorii ani. Datoria publică netă ar urma să treacă de 70% din PIB în 2029, de la circa 53% în 2025. Agenția notează că deteriorarea fiscală a Poloniei se numără printre cele mai accentuate din lume în ultimii ani.
Presiunea vine în principal din cheltuielile militare, estimate la 4%-5% din PIB (Polonia alocă 4,7% pentru apărare în 2026, unul dintre cele mai mari niveluri din NATO), dar și din majorarea cheltuielilor sociale și a costurilor salariale din sectorul public. Fără corecții, spune S&P, autoritățile ar putea ajunge să impună o consolidare fiscală abruptă în 2029-2030, pe fondul apropierii de limitele constituționale ale datoriei publice. Un asemenea șoc ar lovi creșterea economică.
A doua cauză este politică. Guvernul premierului Donald Tusk se lovește de conflictul instituțional cu președintele Karol Nawrocki, apropiat de opoziția Lege și Justiție (PiS). Președintele poate bloca legi prin veto, iar coaliția de guvernare nu are majoritatea de trei cincimi din parlament necesară pentru a le anula. Cum alegerile parlamentare sunt programate pentru toamna lui 2027, șansele unor ajustări bugetare serioase înainte de scrutin par reduse.
Economia reală rămâne, în schimb, un punct forte. S&P estimează o creștere de 3,6% în 2026 și un ritm mediu apropiat de 3% pe an în 2027-2029. În al doilea trimestru din 2026, PIB-ul a urcat cu 4,1%, tras de investiții (+8,5%), în special proiecte finanțate din fonduri europene, de consumul intern, susținut de salariile reale în creștere, și de exporturi. Agenția avertizează însă că investițiile finanțate prin PNRR vor slăbi după încheierea programului, iar capitalul privat ar putea să nu acopere integral diferența.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original