Potrivit ministrului transporturilor, Vitézy Dávid, pentru ca Ungaria să recupereze fondurile europene, peste 100 de legi noi au fost adoptate până la sfârşitul termenului limită din august şi numeroase proiecte au fost lansate sau finalizate prin activitatea coordonată a ministerelor, municipalităţilor şi parlamentului. Ministrul a accentuat că, în timp ce alte state membre au avut la dispoziţie ani de zile pentru a finaliza sarcinile, Ungaria a avut la dispoziţie doar trei luni.
Miza sunt 10 miliarde de euro. Maghiarii au primit veşti foarte bune: economia ţării lor se îndepărtează cu rapiditate de zona de stagnare, cu o creştere de 0,5% în trimestrul II, faţă de trimestrul anterior, iar guvernul a reuşit să redeschidă accesul Ungariei la fondurile europene. În aceste condiţii, se poate spune că economia maghiară se recuperează bine după trei ani de evoluţie la limita recesiunii.
Polonezii au primit şi ei veşti despre economie, şi bune şi mai puţin bune. PIB-ul a accelerat la un nivel de invidiat oriunde în UE, însă a accelerat şi inflaţia. Industria nu o duce chiar bine.
Pe de altă parte, investiţiile în sfârşit s-au dezgheţat, contribuind la creşterea economică. La fel şi exporturile. Datele despre PIB-ul unei ţări sunt importante deoarece permit evaluarea stării de sănătate a economiei, a atractivităţii ei şi a direcţiei de dezvoltare.
Cifrele sunt importante şi pentru guvern, companii şi investitori, influenţând decizii legate de bugete, investiţii, politici economice şi angajări, printre altele. În Ungaria, totul pare să mergă spre bine de când s-a schimbat guvernul. Crizele par că sunt transformate în oportunităţi.
Centrala nucleară de la Paks, cu activitatea ameninţată de secarea Dunării, funcţionează din nou la capacitate maximă, permiţând ţării să reducă importurile de energie scumpă, iar Ungaria a ieşit din aceste turbulenţe cu o nouă strategie energetică. În ultima zi a verii, noul premier Peter Magyar a anunţat că guvernul său a îndeplinit toate condiţiile pentru a aduce acasă fondurile europene pierdute de fostul guvern. Echipa lui Magyar a fost la limită cu timpul.
Lipsa banilor UE a împotmolit economia maghiară în stagnare şi a umflat deficitul bugetar al ţării. Pentru Ungaria, miza au fost 10 miliarde de euro. Potrivit ministrului transporturilor Vitézy Dávid, peste 100 de legi noi au fost adoptate până la sfârşitul termenului limită din august şi numeroase proiecte au fost lansate sau finalizate prin activitatea coordonată a ministerelor, municipalităţilor şi parlamentului.
Ministrul a accentuat că, în timp ce alte state membre au avut la dispoziţie ani de zile pentru a finaliza sarcinile, Ungaria a avut la dispoziţie doar trei luni. Banii vor fi de mare folos economiei. Datele finale ale Biroului Central de Statistică pentru trimestrul II arată că PIB-ul a crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,5% în raport cu trimestrul anterior.
Noile cifre prezintă o imagine uşor îmbunătăţită faţă de cea arătau calculele preliminare: economia ungară are un impuls nemaivăzut în ultimii patru ani, după cum scrie Portfolio. hu. Dacă este exclus sectorul agricol, afectat puternic de secetă şi sezon, PIB-ul a avansat cu 1% faţă de trimestrul anterior.
Au fost observate îmbunătăţiri la activitatea industriei manufacturiere, în sectorul financiar, în trasporturi şi în construcţii, însă acolo perspectivele sunt mai gri. De asemenea, exporturile şi-au oprit declinul şi au început să crească. Avansul poate fi atribuit, pe de o parte, livrărilor către centrele de date pentru inteligenţa artificială, iar pe de altă parte punerii în funcţiune a unor capacităţi de producţie din industria auto.
În ceea ce priveşte gospodăriile, consumul a crescut rapid, cu peste 4%. Au dezamăgit însă investiţiile: au scăzut cu -3,6%. Aici se vede lipsa fondurilor europene.
În ultimii patru ani, acest indicator a avut doar două creşteri, dar şi acestea foarte mici.