Cercetătorii de la Chalmers University of Technology din Suedia și Edinburgh Napier University au analizat 13. 565 de moțiuni parlamentare suedeze și 4.
209 de declarații parlamentare britanice, publicate între 2021 și aprilie 2026. Conform Euronews , rezultatele indică o creștere semnificativă a prezenței textelor generate sau asistate de AI. În Marea Britanie, aproximativ 15% dintre declarațiile parlamentare analizate în 2026 conțineau cel puțin un paragraf clasificat drept generat de AI.
În Suedia, 9,4% dintre moțiunile depuse în sesiunea parlamentară 2025-2026 conțineau cel puțin un paragraf identificat ca fiind asistat de inteligența artificială. Asta ar însemna aproximativ 300 de moțiuni. Un aspect important al cercetării este că autorii nu au identificat nicio mențiune privind utilizarea AI în textele pe care le-au clasificat astfel.
Fenomenul a luat rapid amploare Comparația cu anii anteriori arată cât de repede s-a schimbat situația. În Marea Britanie, proporția identificată era de aproximativ 3,5% în 2022, în timp ce în Suedia era de 1,7% în perioada 2022-2023. Dacă sunt analizate documentele în ansamblu, nu doar paragrafele individuale, diferențele sunt mai mici, dar tendința rămâne vizibilă.
În ultimul an parlamentar analizat, 6,5% dintre moțiunile suedeze au fost clasificate drept texte generate de AI, iar în Marea Britanie proporția a fost de 2,1% în 2026. Cifrele nu înseamnă însă că toate documentele respective au fost scrise integral de un chatbot. Politicienii folosesc inteligența artificială pentru discursuri și legi fără să spună alegătorilor.
Imagine ilustrativă. Sursa foto: Mediafax Foto Cercetătorii nu pot spune cine și cum a folosit AI Studiul are o limită esențială: detectarea unui text ca fiind compatibil cu generarea AI nu poate demonstra exact cine a folosit inteligența artificială, ce instrument a fost utilizat sau în ce mod. Cercetătorii au construit sisteme separate pentru textele în suedeză și engleză.
Acestea au fost antrenate folosind texte scrise de oameni înainte ca inteligența artificială generativă să devină larg accesibilă, precum și variante generate de AI pe teme politice similare. Sistemele au analizat atât documentele complete, cât și paragrafe individuale. Cercetătorii spun că abordarea lor permite identificarea zonelor dintr-un text care prezintă caracteristici asociate utilizării AI, însă nu există „cuvinte AI” care să poată demonstra singure intervenția unui chatbot.
Testul realizat pe materiale parlamentare din 2021 a produs doar câte un rezultat fals pozitiv în fiecare dintre cele două țări, potrivit studiului. „Textele produse cu ajutorul AI sunt adesea foarte bine scrise” Minerva Suvanto, autoarea principală a studiului, atrage atenția asupra unei probleme care depășește simpla utilizare a tehnologiei. Potrivit cercetătoarei, lipsa transparenței poate crea riscuri indiferent de cât de mult a fost folosit AI-ul.
În plus, textele generate sau asistate de inteligența artificială pot fi foarte bine redactate și convingătoare. Tocmai acest lucru poate face ca eventualele erori să fie mai greu de observat chiar de către persoana care folosește instrumentul. Problema devine mai sensibilă atunci când AI-ul este utilizat în discursuri politice, propuneri legislative sau documente care contribuie la procesul de luare a deciziilor publice.
Un parlamentar suedez cere marcarea utilizării AI Jan Riise, parlamentar suedez din partea Partidului Verzilor și purtător de cuvânt al formațiunii pentru AI și digitalizare, a afirmat că rezultatele studiului nu îl surprind. El a spus că partidul folosește AI în scopuri de cercetare și are o politică internă care recomandă prudență. Riise consideră însă că politicienii ar trebui să precizeze atunci când inteligența artificială este folosită.
El a făcut și o distincție între utilizarea AI ca instrument de documentare și situația în care un politician îi cere unui sistem să redacteze o propunere în întregime. AI intră deja în activitatea politică Utilizarea inteligenței artificiale de către politicieni nu este un fenomen ipotetic. În august 2025, premierul suedez Ulf Kristersson a dezvăluit că folosește în mod regulat ChatGPT și chatbotul francez LeChat pentru a obține o „a doua opinie” asupra unor chestiuni politice.
Potrivit declarațiilor sale, AI-ul era folosit pentru a analiza ce au făcut alții și pentru a explora inclusiv dacă Suedia ar trebui să adopte o abordare diferită. Secretarul său de presă a precizat ulterior că în aceste instrumente nu au fost introduse informații sensibile din punct de vedere al securității. Studiul recent mută însă discuția de la folosirea AI ca instrument de documentare la posibilitatea ca tehnologia să contribuie direct la formularea mesajelor și documentelor politice.