Ideea promite reducerea efectelor devastatoare ale valurilor de căldură, secetei și inundațiilor, însă ridică și întrebări majore despre riscurile intervenției asupra climei. Un studiu publicat în revista Science Advances și citat de Scientific American , propune utilizarea unei tehnologii de geoinginerie pentru a reduce intensitatea fenomenului El Niño, responsabil pentru numeroase evenimente meteorologice extreme la nivel global.
Cum ar putea fi „răcit” Oceanul Pacific Propunerea se bazează pe o tehnică numită marine cloud brightening (luminozarea norilor marini). În esență, nave speciale ar pulveriza particule fine de sare marină în atmosferă, deasupra Pacificului, în largul coastelor Peru și Chile. Aceste particule ar face norii mai reflectorizanți, reducând cantitatea de radiație solară care încălzește apa oceanului.
Dacă temperatura apei ar scădea suficient de devreme, fenomenul El Niño ar putea deveni mai slab sau chiar ar putea fi împiedicat să atingă intensitatea prognozată. Modelele climatice utilizate de cercetători arată că intervenția ar trebui începută în lunile mai sau iunie, atunci când prognozele privind apariția fenomenului devin suficient de precise. El Niño formed faster in 1997, but 2026 has much more warm water in the tank.
Relentless westerly wind bursts and a longer tongue of warm subsurface water suggest sea surface temperatures have much farther to climb. Were nowhere near the peak yet. pic.
twitter. com/scefs6guCJ — Ben Noll (@BenNollWeather) July 2, 2026 Mize economice uriașe El Niño modifică circulația atmosferică la scară planetară și poate provoca secete severe în unele regiuni, ploi torențiale și inundații în altele, incendii de vegetație, valuri de căldură și pierderi importante în agricultură. Potrivit estimărilor citate în studiu, impactul economic al fenomenului ar putea depăși 84.
000 de miliarde de dolari pe parcursul secolului XXI. Autorii consideră că diminuarea episoadelor extreme ar putea oferi timp suplimentar pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fără a înlocui însă măsurile clasice de combatere a schimbărilor climatice. Specialiștii avertizează asupra riscurilor Nu toți climatologii sunt convinși că intervenția este o idee bună.
Mai mulți experți avertizează că sistemul climatic este extrem de complex, iar modificarea unui fenomen natural care funcționează de milioane de ani poate produce consecințe greu de anticipat. O posibilă consecință ar fi intensificarea fenomenului La Niña, opusul lui El Niño, care aduce la rândul său alte dezechilibre climatice la nivel mondial. Cercetătorii atrag atenția și asupra unor întrebări etice: cine ar decide dacă un astfel de proiect poate fi implementat și cine și-ar asuma eventualele efecte negative asupra altor regiuni ale lumii?
O provocare tehnică uriașă Dincolo de dezbaterea științifică, tehnologia este departe de a putea fi aplicată. Autorii estimează că ar fi necesare aproximativ 2. 400 de nave echipate cu sisteme speciale de pulverizare, echivalentul a circa 2% din întreaga flotă comercială mondială.
În plus, specialiști independenți spun că eficiența actualelor sisteme ar trebui îmbunătățită de aproximativ 100 de ori pentru ca proiectul să devină fezabil. Deocamdată, propunerea rămâne la nivel de simulare pe calculator. Totuși, studiul redeschide dezbaterea privind rolul geoingineriei în combaterea efectelor schimbărilor climatice și dacă omenirea ar trebui sau nu să intervină direct asupra unor procese naturale de amploare.