PNL nu vrea, deocamdată, să dea jos guvernul Niculescu. Liderul liberalilor, Ilie Bolojan, a spus că partidul nu intenționează să depună o moțiune de cenzură atât timp cât bugetul păstrează ținta de deficit de maximum 5,3% din PIB, angajată de România prin PNRR pentru 2027. Declarația vine într-un moment în care în spațiul public se discută tot mai mult despre posibile majorări de taxe.
Bolojan, fost premier, a vorbit în cadrul unei emisiuni televizate, unde a fost întrebat direct ce face PNL dacă taxele cresc. Răspunsul a fost condiționat: potrivit lui, executivul s-a angajat să vină cu un buget care respectă plafonul de 5,3%, iar pentru anul în curs sunt luate măsuri ca ținta de 6,2%, asumată de fostul guvern Bolojan, să fie atinsă. „În aceste condiții, noi nu intenționăm să depunem moțiunile de cenzură”, a spus liderul liberal. Imediat a adăugat că partidul „și-a rezervat dreptul” să o facă dacă lucrurile nu se respectă, dacă se „sare peste cal” sau dacă se vede că nu e o formulă de bună guvernare.
A doua temă a discuției a fost AUR. Întrebat dacă ar vota o moțiune alături de formațiunea pe care o consideră extremistă, Bolojan a făcut o distincție: PNL nu vrea să pregătească și nici să semneze un astfel de document împreună cu AUR. Asta nu exclude însă ca o moțiune sau un proiect inițiat de liberali să primească voturile altor partide, inclusiv ale AUR. Același principiu funcționează și invers, a explicat el: un proiect bun venit de la AUR poate fi votat și de celelalte formațiuni.
Bolojan a acuzat apoi o apropiere între AUR și PSD. După spusele lui, tot ce a trecut PSD prin Parlament fără sprijinul coaliției din care făcea parte a avut nevoie de voturile AUR. Cele două partide, a mai spus el, au „funcționat ca două fețe ale aceleiași monede”, iar AUR, deși se declară antisistem, a acționat de multe ori ca „o cutie de rezonanță” a social-democraților.
Mesajul are și o miză politică ușor de citit. În luna mai, o moțiune de cenzură inițiată de AUR și PSD a retras votul de încredere guvernului Bolojan, ceea ce a declanșat o criză politică de aproape șase luni, încheiată odată cu instalarea guvernului Niculescu. Liberalii, care au trecut ei înșiși prin această experiență, își marchează acum poziția: sprijin condiționat de disciplina fiscală, fără a se alinia cu cei care i-au înlăturat de la guvernare.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original