Compania de Apă Buzău spune că în municipiul Buzău pierderile de apă din rețea au scăzut de la aproximativ 22-23% la circa 13% în doar câteva luni. Operatorul atribuie scăderea senzorilor acustici, numiți „loggeri de zgomot”, care folosesc inteligența artificială pentru a „asculta” conductele și a găsi avariile înainte ca apa să iasă la suprafață. Ținta din planul de afaceri era ca pierderile să nu depășească 20% până în 2030. Potrivit datelor companiei, pragul a fost depășit deja în august 2026, cu patru ani mai devreme decât era prevăzut.
Principiul este simplu. O țeavă spartă aflată sub presiune produce un zgomot și o vibrație proprie, care se propagă prin rețea. Senzorii sunt montați în puncte fixe și înregistrează aceste semnale. Un sistem de analiză caută apoi tiparele acustice care indică o scurgere. Echipele merg pe teren doar după ce primesc o alertă, confirmă defectul și decid ce reparație trebuie făcută. Cu alte cuvinte, operatorul nu mai așteaptă să apară o baltă în mijlocul străzii sau o factură de producție care nu se potrivește cu consumul facturat.
Programul a pornit în acest an și va ajunge la peste 3.500 de senzori în rețelele din județ. Deocamdată sunt monitorizate municipiul Buzău, Râmnicu Sărat, Vernești, Valea Slănicului și Pătârlagele. Senzorii nu sunt împrăștiați la întâmplare. Compania spune că montează echipamentele mai întâi pe tronsoanele unde conductele sunt vechi și unde infrastructura face avariile mai probabile.
Contextul explică de ce se investește acum în astfel de tehnologii. Pierderile ascunse sunt una dintre cele mai scumpe probleme ale operatorilor de apă din România, care administrează rețele construite în mare parte acum câteva decenii. Fiecare metru cub pierdut a fost deja captat, tratat și pompat, deci consumul de energie și reactivii au fost plătiți degeaba. Iar costurile acestea ajung, direct sau indirect, în tarifele plătite de consumatori. În plus, normele europene privind apa potabilă obligă statele membre să evalueze și să reducă nivelul pierderilor din rețele, astfel că presiunea asupra operatorilor regionali va crește.
Rezultatele sunt promițătoare, dar trebuie privite cu o doză de prudență. Cifra de 13% este deocamdată raportată de companie și măsurată doar pentru municipiul Buzău, pe o perioadă scurtă. Adevăratul test va veni atunci când rețeaua de senzori va acoperi tot județul, inclusiv localitățile mici, unde conductele sunt adesea în stare mai proastă și echipele de intervenție ajung mai greu. Rămâne de văzut dacă nivelul se va menține în timp. Dacă se menține, ținta de 20% pentru 2030 va părea modestă, iar compania ar avea motive să își stabilească un obiectiv mai ambițios.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original