Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Potrivit INSP, estimările publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation indică o creştere accelerată a prevalenţei demenţei în România, de la 341. 195 de cazuri în 2019 la 577.
177 de cazuri în 2050. Cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, Institutul Naţional de Sănătate Publică se alătură campaniei internaţionale de informare şi conştientizare, promovând mesajul „Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilităţi de a acţiona – diagnosticul precoce al demenţei face diferenţa”. Tema din acest an evidenţiază importanţa recunoaşterii timpurii a semnelor şi simptomelor demenţei, a accesului la diagnostic şi la servicii de îngrijire şi sprijin, contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor afectate şi a familiilor acestora.
Specialiştii atrag atenţia că un diagnostic precoce şi corect poate facilita accesul la intervenţii medicale şi sociale adaptate, însă teama de diagnostic şi stigmatizarea reprezintă în continuare bariere importante. Potrivit datelor citate de INSP, 46% dintre persoanele care trăiesc cu demenţă şi aparţinătorii acestora indică aceste aspecte drept obstacole în obţinerea unui diagnostic. Aceste date subliniază necesitatea intensificării eforturilor de informare şi prevenire.
Aproape 80% dintre persoanele din populaţia generală sunt îngrijorate de riscul de a dezvolta demenţă, însă una din patru consideră, în mod eronat, că această afecţiune nu poate fi prevenită şi că nu există măsuri care pot reduce riscul de apariţie. În realitate, dovezile ştiinţifice arată că intervenţia asupra a 14 factori de risc modificabili poate contribui la amânarea sau chiar prevenirea a până la 45% dintre cazurile de demenţă. Demenţa este în prezent a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial, iar estimările indică faptul că, până în anul 2040, aceasta va deveni a treia cauză principală de deces la nivel global.
Boala Alzheimer este o afecţiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată prin afectarea memoriei, gândirii, comportamentului şi autonomiei personale, reprezentând cea mai frecventă formă de demenţă, responsabilă pentru aproximativ 60-70% din totalul cazurilor. Apariţia bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale, însă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani. Alţi factorii de risc pentru maladia Alzheimer sunt: factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinţi sau fraţi cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol.
Semnele şi simptomele precoce ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzaţia de dezorientare şi pierderea obiectelor. În România, pacienţii pot beneficia de consultaţii şi evaluări cognitive decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere.