Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Fumul și mirosul care rezultă din incendiile de vegetație conțin particule și gaze toxice. Fumul din incendiile de vegetație poate afecta sistemul respirator din cauza particulelor fine de gaze, avetizază Cristian Oancea, vicepreședintele Societății Române de Pneumofiziologie.
Și managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara, Cristian Oancea spune că fum ul și mirosul neplăcut din urma incendiilor conțin particule și gaze toxice. Potrivit acestuia, unul dintre principalele pericole îl reprezintă particulele fine PM2. 5.
Prin inhalarea fumului, aceste particule ajung în plămâni și pot determina o serie de reacții. „Din cauza dimensiunilor foarte mici, acestea pot pătrunde profund în căile respiratorii și pot ajunge până la alveolelor pulmonare. Chiar și o expunere de scurtă durată la concentrații ridicate de fum poate provoca iritația ochilor, nasului și gâtului, tuse, secreții nazale, respirație șuierătoare, senzație de apăsare în piept sau lipsă de aer”, a afirmat expertul în sănătate.
Potrivit acestuia, fumul dens produs de incendii conține și monoxid de carbon, un gaz toxic care, în concentrații crescute, împiedică transportul normal al oxigenului în organism. Este același gaz toxic care se regăsește și în fumul de eșapament. Persoanele cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare au un risc mai mare de afectare a sănătății.
Acesta enumeră simptomele unei intoxicații cu monoxid de carbon. Durerea de cap, amețeala, greața, vărsăturile, confuzia, durerile în piept pot fi semne ale unei intoxicații cu monoxid de carbon. În cazuri mai grave, o persoană poate chiar și să-și piardă cunoștința.
Pentru persoanele care au afecțiuni pulmonare, expunerea la fum poate duce și la exacerbări a acestora, fiind necesară prezentarea la spital sau chiar internarea, conform medicului. „Pentru persoanele diagnosticate cu astm, BPOC, bronșiectazii, emfizem, fibroză pulmonară sau alte boli respiratorii cronice, expunerea la fum poate duce la agravarea simptomelor sau la apariția unei exacerbări. În formele severe, poate fi necesară prezentarea la camera de gardă sau chiar spitalizarea”, a afirmat Cristian Oancea.
Potrivit vicepreședintelui Societății Române de Pneumofiziologie, riscul este mai ridicat în cazul persoanelor cu boli respiratorii cronice, al celor cu afecțiuni cardiovasculare, diabet sau obezitate, al vârstnicilor și femeilor însărcinate. „O atenție deosebită trebuie să acorde și persoanele care lucrează în aer liber sau desfășoară activități fizice în exterior, deoarece, odată cu creșterea frecvenței respiratorii, crește și cantitatea de aer poluat inhalată”, a afirmat Cristian Oancea. Acesta a precizat că, în perioada în care fumul provenit de la incendiile de vegetație ajung într-o anumită zonă, cetățenii trebuie să reducă timpul petrecut în aer liber, dar și activitățile fizice sau sportive.
„Dacă deplasarea în exterior nu poate fi evitată, o mască de protecție bine fixată, de tip FFP2 sau FFP3, poate reduce cantitatea de particule fine inhalate. Masca nu oferă însă protecție împotriva gazelor, inclusiv împotriva monoxidului de carbon”, a afirmat expertul în sănătate. Acesta a precizat că cetățenii trebuie să țină ușile și ferestrele închise, iar aparatele de aer condiționat pot fi utilizate, în modul de recirculare a aerului, dacă permit acest lucru.
Aceeași regulă este valabilă și în mașină: geamurile închise și sistemul de climatizare setat pe recirculare. „Apariția dificultăților importante de respirație, a durerilor toracice, confuziei, stării de leșin sau a alterării stării de conștiență impune evaluare medicală de urgență”, a afirmat medicul. Cu toate acestea, în general, vara, multe zone din România sunt afectate de incendii, iar în consecință, și de mirosul greu și fumul provenit din arderea flăcărilor.