Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Circa 2 milioane de turiști au vizitat Bucureștiul în 2025. Peste 200 de apartamente închiriate în regim hotelier prin platformele Airbnb și Booking.
com sunt promovate ilegal în clădiri cu risc seismic maxim din București, potrivit unei investigații publicate de The Guardian. Locuințele se află în imobile încadrate în clasa de risc seismic RS1, care prezintă pericol de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Datele analizate de organizația Re, la sfârșitul lunii mai 2026, arată că cel puțin 207 proprietăți turistice erau disponibile pentru închiriere în astfel de clădiri, având o capacitate totală de peste 1.
000 de turiști pe noapte. Dintre acestea, 116 erau listate pe Booking. com, 47 pe Airbnb, iar alte 44 apăreau simultan pe ambele platforme.
Capitala României este considerată cea mai expusă capitală din Uniunea Europeană în fața riscului seismic. Cutremurul din 1977 a provocat moartea a peste 1. 500 de persoane și a dus la prăbușirea a 32 de clădiri.
Specialiștii avertizează că producerea unui nou seism major este doar o chestiune de timp. Potrivit unei evaluări realizate în 2022, un cutremur puternic ar putea avaria grav aproximativ 23. 000 de clădiri din București și ar putea provoca în jur de 6.
500 de decese și peste 16. 000 de răniți grav. Din 2024, legislația din România interzice atât închirierea pe termen scurt, cât și cea pe termen lung în imobilele încadrate în categoria RS1.
În București există cel puțin 404 astfel de clădiri, iar încălcarea legii se sancționează cu amenzi cuprinse între 1. 000 și 2. 000 de euro.
Experții atrag însă atenția că doar o parte din fondul construit al Capitalei a fost evaluată oficial, ceea ce înseamnă că numărul real al clădirilor vulnerabile ar putea fi considerabil mai mare. Printre persoanele intervievate de The Guardian se numără și Ana Todor, care a rezervat două apartamente prin Airbnb fără să știe că acestea se aflau în clădiri cu risc seismic maxim. „Clădirea arăta îngrozitor din exterior”, a declarat aceasta pentru publicația britanică, precizând că, de atunci, verifică întotdeauna în ce imobil este amplasată locuința înainte de a face o rezervare.
Investigația oferă și exemplul unui apartament din zona Pieței Universității, promovat drept „apartament de designer”, închiriat cu aproximativ 100 de euro pe noapte, deși o recenzie mai veche descria clădirea ca fiind „veche și nesigură din exterior”. Potrivit publicației britanice, nici Airbnb și nici Booking. com nu solicită proprietarilor să declare starea structurală a imobilului în care este amplasată locuința.
Un purtător de cuvânt al Airbnb a transmis că platforma analizează cazurile semnalate, în timp ce Booking. com a precizat că responsabilitatea respectării legislației locale revine proprietarilor. Fondatorul Re, Matei Sumbasacu, susține că platformele de rezervări evită să își asume responsabilitatea pentru aceste situații.
Pentru a informa turiștii, organizația a lipit autocolante cu coduri QR pe cutiile de chei ale apartamentelor aflate în clădiri RS1. Prin scanarea codului, vizitatorii sunt direcționați către informații despre riscul seismic al imobilului. Deși legea obligă proprietarii să afișeze la intrarea în clădire celebrul „punct roșu”, avertismentul este redactat doar în limba română, ceea ce îl face dificil de înțeles pentru turiștii străini.
Primăria Capitalei a transmis că poliția locală poate face verificări doar în urma unor sesizări și că au fost trimise aproximativ 3. 000 de notificări proprietarilor din clădirile încadrate în categoria RS1. Totodată, autoritățile locale au solicitat Ministerului Turismului includerea acestor prevederi în procesul de autorizare a unităților de cazare.
Matei Sumbasacu afirmă însă că, de-a lungul anilor, responsabilitatea pentru aplicarea legii a fost transferată de la o instituție la alta, fără rezultate concrete. Problema clădirilor vulnerabile are rădăcini vechi.