În ciuda riscurilor pentru sănătate, documentate pe scară largă, a reclamelor șocante care avertizează asupra pericolelor fumatului și a scumpirilor repetate, oamenii continuă să fumeze, potrivit dpa. Milioane de decese provocate de fumat Aproximativ 8 milioane de oameni mor anual în lume din cauza fumatului, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Mult timp s-a crezut că pierderea unei persoane dragi din cauza unei boli precum cancerul pulmonar, sau chiar aflarea unui astfel de diagnostic, poate deveni un factor puternic de descurajare, mai ales atunci când campaniile anti-fumat nu au efect. Însă nici măcar un astfel de șoc nu duce întotdeauna la respingerea fumatului, potrivit Centrului Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și Școlii de Economie Aix-Marseille. „În cele mai multe cazuri, faptul că un părinte face cancer nu declanșează nicio schimbare semnificativă în comportamentul copiilor săi după ce aceștia ajung la vârsta adultă”, afirmă CNRS.
Concluzia se bazează pe un studiu realizat cu date din cohorta Constances, un program francez de sănătate publică prin care sunt urmăriți aproximativ 220. 000 de adulți pe parcursul mai multor ani. Deși pare surprinzător, cercetătorii spun că acest șoc „pare prea indirect pentru a perturba obiceiuri adânc înrădăcinate”.
Ei au identificat o singură excepție importantă. În cazul adolescenților cu vârste între 15 și 18 ani, moartea unui părinte din cauza unei boli asociate fumatului sau diagnosticarea acestuia cu o astfel de boală reduce probabilitatea ca tinerii să fumeze ulterior. „Aceasta este o perioadă critică, în care mulți tineri decid dacă vor începe sau nu să fumeze”, afirmă echipa de cercetare.
Potrivit cercetătorilor, un astfel de „șoc informațional”, produs în acești ani, „are șanse mai mari să influențeze comportamentul”. Limitele campaniilor de sănătate publică „Multe campanii de sănătate publică se bazează pe ideea că expunerea oamenilor la consecințe este suficientă pentru a schimba comportamentul”, spun cercetătorii. Însă rezultatele studiului, dar și faptul că fumatul rămâne răspândit în ciuda restricțiilor, inclusiv a interdicțiilor din spațiile publice sau din localuri, sugerează că eforturile oficiale de reducere a fumatului au limite clare.
„Aceste concluzii arată limitele acestei abordări și necesitatea regândirii instrumentelor de acțiune, în special în rândul populațiilor mai tinere”, concluzionează CNRS.