Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată pexels/ Motivarea Casei de Pensii se referă la societatea care a făcut înscrierile în cartea de muncă Un pensionar a cerut explicații după ce Casa de Pensii nu i-a valorificat două perioade înscrise în cartea de muncă drept activitate desfășurată în grupa a II-a de muncă. În total, este vorba despre aproximativ cinci ani de activitate care nu au fost luați în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Situația scoate în evidență o problemă importantă pentru persoanele care își pregătesc dosarul de pensie : nu este întotdeauna suficient ca perioada lucrată în grupa a II-a să apară înscrisă în cartea de muncă. Casa de Pensii poate solicita și documente care să demonstreze că înscrierea a fost făcută în mod legal și de o persoană sau societate care avea dreptul să opereze acea mențiune, explică Newsweek . Din documentul prezentat rezultă că instituția nu a valorificat două perioade înscrise în cartea de muncă: 25 iulie 1988–22 iunie 1991 și 10 ianuarie 1983–17 decembrie 1985.
Cele două intervale însumează aproximativ cinci ani de activitate, iar miza pentru pensionar este importantă deoarece recunoașterea perioadelor lucrate în condițiile specifice grupei a II-a poate influența stabilirea drepturilor de pensie. Motivarea Casei de Pensii se referă la societatea care a făcut înscrierile în cartea de muncă. Potrivit deciziei prezentate, nu rezulta din documentele depuse în ce calitate societatea respectivă putea să facă înscrieri în cartea de muncă în numele firmei la care pensionarul susține că a lucrat în grupa a II-a.
Prin urmare, problema nu a fost neapărat faptul că mențiunea privind grupa a II-a lipsea din cartea de muncă. Dificultatea a fost legată de valabilitatea și proveniența înscrierilor. Pentru Casa de Pensii, trebuie să existe o explicație documentată cu privire la relația dintre societatea care a efectuat înscrierea și angajatorul la care persoana și-a desfășurat efectiv activitatea.
Cu alte cuvinte, simpla existență a unei mențiuni în carte poate să nu fie suficientă dacă apar neclarități cu privire la societatea care a făcut înscrierea. În astfel de cazuri, una dintre cele mai importante documente poate fi adeverința care confirmă activitatea desfășurată în grupa a II-a de muncă. În mod obișnuit, documentele privind activitatea profesională sunt eliberate de fostul angajator sau, dacă societatea nu mai există, de entitatea care păstrează legal arhiva fostului angajator.
O situație particulară poate apărea atunci când societatea care a făcut înscrierea în cartea de muncă și angajatorul efectiv aveau o legătură juridică. De exemplu, acestea puteau face parte din același grup de societăți, putea exista o firmă-mamă sau o altă formă de organizare care să explice de ce o societate a făcut înscrieri pentru angajații unei alte firme. Într-un asemenea caz, legătura dintre cele două societăți trebuie dovedită prin documente.
O primă variantă pentru pensionar este verificarea documentelor păstrate împreună cu cartea de muncă. Este posibil ca, la momentul respectiv, societatea care a operat înscrierile să fi avut la dispoziție o adeverință emisă de firma la care persoana a lucrat efectiv în grupa a II-a. Dacă un astfel de document există, el poate fi important pentru clarificarea situației și pentru demonstrarea faptului că înscrierea din cartea de muncă a avut la bază un document justificativ.
Dacă adeverința nu mai este disponibilă, pensionarul poate solicita un document nou de la fostul angajator. În cazul în care societatea a fost desființată, solicitarea poate fi adresată entității care deține legal arhiva acesteia. Documentul ar trebui să precizeze perioada exactă lucrată, încadrarea în grupa a II-a de muncă și temeiul juridic al încadrării.
Dacă pensionarul nu poate obține documentele justificative și nici nu poate demonstra legătura dintre cele două societăți, perioada respectivă poate rămâne nevalorificată în dosarul de pensie.