Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Cum folosesc miniștrii seceta sau inundațiile pe post de trambulină politică Lucrările nefăcute la timp au adus România într-o situație fără precedent, din cauza secetei care a oprit cele două reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă. Alte intervenții s-au făcut „heirupist”, fără a se ține cont de opiniile unor specialiști sau măcar de experiența de viață a pescarilor localnici de la Cernavodă care avertizau că „operațiunea barja scufundată” va fi un eșec – nu pentru că au dat în bobi, ci pentru că și-au amintit ce s-a întâmplat într-o situație similară, înainte de 1990.
Acum, când situația se agravează, iar nivelul apei ar putea chiar să scadă sub un metru, punând în pericol centrala nucleară, membrii din „eșalonul doi” al Guvernului Bolojan practică un adevărat pelerinaj la Cernavodă, într-o neîntreruptă campanie de imagine proprie, la care participă inclusiv consilierii și comunicatorii, deși specialiștii reali au avertizat în legătură cu scenariile posibile și soluțiile tehnice de care ar fi nevoie. Mănăstirile și zonele cu inundații unde politicienii merg, în mod tradițional, pentru a-și completa campaniile de imagine, în scop electoral, sunt eclipsate acum de reactoarele de la Cernavodă și cotele apelor Dunării, la minut. După intervențiile în forță ale miniștrilor USR care au intrat deja în istorie cu cei 2-8 centimetri de creștere a nivelului apei, pentru 24 de ore, au ajuns acum pe teren (cu fapta sau cu declarația) și cei din „eșalonul doi” – consilierul personal al lui Ilie Bolojan și purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
Mai puțin explicabil este faptul că „eșalonul unu” a vizitat locul faptei înainte de criza apei, nu după, iar vizitele au fost legate de unele delegații externe care au purtat discuții pentru preluarea unor contracte. În acest context, Guvernul Bolojan ar fi trebuit să cunoască situația dragărilor neefectuate în ultimii opt ani și consecințele, în caz de secetă la nivel european. Încă de anul trecut, o delegație a Coreei de Sud a vizitat oficial centrala, în iulie 2025.
Nuclearelectrica a primit vizita oficială a Președintelui Adunării Naționale Coreene, axată pe parteneriatele tehnologice de la Cernavodă. Nicușor Dan a vizitat oficial centrala în septembrie 2025, marcând simbolic demararea lucrărilor majore de retehnologizare pentru Unitatea 1. La începutul verii, la Centrala de la Cernavodă au fost mai multe vizite oficiale strategice, concentrate pe proiectele de extindere (Unitățile 3 și 4) și pe gestionarea iminentă a secetei.
Pe 8 mai 2026, o delegație din Polonia condusă de Marek Suski (Președintele Comisiei pentru energie și climă) a vizitat centrala în cadrul unui schimb de experiență regional pe energie nucleară. Ilie Bolojan a mers într-o primă vizită oficială pe 28 mai 2026 și s-a întâlnit, la Cernavodă, cu șefii gigantului canadian deținător al tehnologiei CANDU, în contextul în care România solicita aprobarea unui ajutor de stat de la Bruxelles pentru construcția reactoarelor 3 și 4. Pe 18 iunie 2026, Alparslan Bayraktar, ministrul Energiei din Turcia, a inspectat Centrala de la Cernavodă pentru a analiza modelul tehnic canadian CANDU, în vederea implementării acestei tehnologii și în Turcia.
Când a început scăderea critică a Dunării, în iulie 2026, oficialii de la București nu au mai făcut vizite fizice, dar au trimis echipe tehnice coordonate de Cristian Bușoi (Secretar de Stat în Ministerul Energiei) și Forțele Navale Române, care au executat detonările cu explozibil pe Dunăre pentru a devia apa, în timp ce miniștrii USR au devenit „vectori de imagine” și responsabili de comunicarea situației operațiunilor de intervenție. Acum s-a trecut la șeful cancelariei și purtătorul de cuvânt al Guvernului care se ocupă de lucrările de dragare. În această perioadă se încearcă remodelarea albiei Dunării în zona Cernavodă, pentru asigurarea debitului necesar la repornirea reactoarelor centralei nucleare.