Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Patru luni de criză politică / Cum s-a prăbușit „cordonul sanitar” anti-extremism și cum au ajuns PSD și AUR să negocieze puterea Patru luni de criză politică / Cum s-a prăbușit „cordonul sanitar” anti-extremism și cum au ajuns PSD și AUR să negocieze puterea 10 sept. 2026 • 508 Simona Cârlugea • Analize –> SHARE: WhatsApp icon PSD la consultările de la Cotroceni. Sursa Administrația Prezidențială Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Coaliția care ar fi trebuit să conducă România până în 2028, un cordon sanitar în fața extremismului care, după alegerile din 2024, a intrat pe locul doi în preferințele alegătorilor români, s-a prăbușit în mai 2026.
PSD, unul dintre partidele coaliției, a depus o moțiune de cenzură împotriva executivului din care făcea parte și a bătut palma pentru voturi exact cu partidul pe care, inițial, îl voia departe de guvernare – AUR. Totul sub privirile aprobatoare ale președintelui Nicușor Dan. Patru luni mai târziu, guvernul e blocat de decizii ale justiției, iar PSD și AUR conduc de facto România și fac numiri în instituții.
De ce a vrut PSD să doboare Guvernul în care era reprezentat? Singura explicație oficială a fost că social-democrații nu l-au mai vrut pe Ilie Bolojan premier. De ce?
Rămâne o întrebare deschisă. Social-democrații au abordat o strategie care, în timp, s-a dovedit că a luat în calcul un singur scenariu – Ilie Bolojan urma să plece de bunăvoie și nesilit de nimeni, iar PNL fără el se întoarcea la guvernare în (aproape) aceeași formulă a coaliției. Dar ipoteza nu s-a validat, iar țara a intrat în impas.
La mai bine de patru luni de la acel moment, România are tot un guvern interimar. Președintele a avut doar două soluții de premier, din care una a ajuns în Parlament și a fost respinsă. Ce s-a întâmplat în aceste luni?
Ce spuneau politicienii imediat după demiterea guvernului, ce asigurări dădeau și unde suntem acum? G4Media a făcut o scurtă cronologie a perioadei văzută prin declarațiile principalilor lideri politici. Pe 5 mai, în ziua în care guvernul Bolojan a fost demis, președintele Nicușor Dan s-a adresat românilor.
A dat asigurări că „există consens al partidelor pro-occidentale pe direcțiile mari ale României”, pe direcția pro-occidentală, pe aderarea la OCDE, pe ținta bugetară. „Există consens pe programele SAFE și PNRR. Există consens pe etapele următoare din aceste programe.
31 mai – încheierea contractelor pe SAFE, 31 mai – ultimele ajustări pe proiectele pe PNRR și 31 august – finalizarea PNRR”, ne asigura președintele în mai. La bilanțul din 10 septembrie putem spune că din SAFE nu avem încheiate încă contracte importante – cel de muniție individuală gestionat de MAI și șapte programe ale MAPN. În PNRR lucrurile sunt și mai complicate.
PSD, parte din consensul despre care vorbea președintele, a dinamitat jalonul care condiționa o tranșă de finanțare de aprobarea legii salarizării. Și nici plata pentru jalonul pe legea ANI nu e sigură. Tot din cauza unui amendament depus de PSD care l-a vrut neapărat plecat pe Dominic Fritz, președintele USR, de la Primăria Timișoara.
Nicușor Dan dădea asigurări pe 5 mai că „vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil”. La fel și pe 9 mai, după ce a încheiat primele discuții informale cu partidele, pentru formarea unui nou guvern.