Parlamentul Serbiei se va reuni în ședință inaugurală pe 17 noiembrie 2026, după ce rezultatele definitive ale alegerilor au confirmat că mișcarea studențească are majoritatea absolută: 140 de mandate din 250. Anunțul a fost făcut duminică, 8 noiembrie 2026, de Ana Brnabić, președinta în exercițiu a legislativului, iar victoria Listei Studenților încheie, după aproximativ 14 ani, dominația Partidului Progresist Sârb (SNS) asupra instituțiilor statului.
Potrivit autorităților electorale, citate de Associated Press prin The Independent, SNS, formațiunea fostului președinte Aleksandar Vučić, a obținut 103 locuri, iar ultimele șapte au revenit partidelor minorităților etnice. Prima ședință va alege un nou președinte al Parlamentului și va constitui organele de conducere. După aceea, noul guvern trebuie format în cel mult 90 de zile.
Mișcarea care ajunge acum la putere s-a născut în stradă. Protestele au izbucnit în noiembrie 2024, după prăbușirea unei copertine la o gară din nordul Serbiei, în care au murit 16 oameni. Mulți manifestanți au pus tragedia pe seama corupției și a nereguliilor din proiectele publice de infrastructură, iar accidentul a devenit simbolul nemulțumirii față de administrația lui Vučić. Studenții au cerut responsabilizarea autorităților, lupta împotriva corupției și respectarea statului de drept. Pe liste se află mai ales oameni din universități și din învățământ, profesori și specialiști cu puțină experiență politică, ceea ce va fi un test serios odată cu formarea guvernului.
Tranziția se desfășoară într-un climat tensionat. Vučić a demisionat din funcția de președinte la 27 septembrie, într-o încercare nereușită de a reveni la conducerea guvernului, iar Serbia trebuie să organizeze alegeri prezidențiale anticipate până la sfârșitul lui 2026. Deși noua majoritate nu și-a preluat încă atribuțiile, au avut loc mai multe rețineri în dosare privind presupuse fraude electorale, atacuri asupra protestatarilor și fapte de corupție. Vučić îi acuză pe adversari de „teroare revoluționară”, iar SNS, care controlează executivul până la instalarea noului guvern, a respins constant acuzațiile de corupție, clientelism și legături cu crimiaa organizată.
Schimbarea este urmărită atent și în afara țării. Serbia este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, dar procesul a stagnat în anii conducerii lui Vučić, care a păstrat relații apropiate cu Rusia și cu China în paralel cu negocierile cu Bruxellesul. Dacă noua majoritate va schimba direcția politicii externe rămâne de văzut, iar răspunsul va depinde de guvernul pe care studenții îl vor putea alcătui în următoarele luni.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original