Parlamentul European a votat joi, 22 octombrie 2026, amânarea cu trei ani a unor obligații de monitorizare și raportare a emisiilor de metan din sectorul energetic. Amendamentul care prelungește termenele a fost adoptat cu 341 de voturi și merge cu doi ani mai departe decât propunerea inițială a Comisiei Europene, ceea ce le oferă companiilor din petrol și gaze, dar și importatorilor, un răgaz considerabil.
Informația a fost făcută publică de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, care a susținut amendamentul și a anunțat rezultatul pe Facebook, într-un mesaj preluat și într-un comunicat de presă. Popescu spune că, alături de colegii din Partidul Popular European, a obținut și o clauză de revizuire: Comisia va trebui să prezinte, până la 1 iulie 2029, un raport despre gradul de pregătire pentru aplicarea regulilor și despre efectele lor asupra securității aprovizionării cu energie, în completarea evaluării de la articolul 36.
Cea mai importantă schimbare îi privește pe importatorii de țiței, gaze naturale și cărbune. Ei ar urma să aibă timp până la 31 mai 2031 să demonstreze că acordurile de furnizare încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024 respectă cerințe de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de metan echivalente cu cele din UE. Același termen ar fi valabil pentru raportarea măsurilor de adaptare a contractelor mai vechi. Prima raportare privind intensitatea emisiilor de metan se mută de la 5 august 2029 la 5 august 2031.
Operatorii europeni din petrol și gaze primesc și ei trei ani în plus pentru rapoartele verificate privind emisiile: februarie 2030 pentru activele exploatate direct de ei și august 2031 pentru cele care nu sunt operate direct. Popescu argumentează că regulile trebuie să țină cont de realitățile din teren, de costuri și de capacitatea producătorilor de a investi fără să-și piardă competitivitatea.
Pentru România, spune europarlamentarul, miza este legată de sondele vechi: țara are peste 50.000 de sonde de petrol și gaze, dintre care aproximativ 43.000 nu mai sunt folosite. Evaluarea și monitorizarea lor pot genera costuri semnificative, iar fără un calendar realist, avertizează Popescu, cheltuielile ar putea afecta competitivitatea producătorilor români. Argumentul are și reversul lui: amânarea întârzie date concrete despre scurgerile de metan, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt, iar votul arată cât de mult cântărește acum securitatea energetică în dezbaterea europeană despre climă.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original