Parlamentul a respins miercuri, 30 septembrie 2026, Guvernul condus de Siegfried Mureșan. Cabinetul a primit 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, față de cele 233 necesare pentru învestitură. România rămâne astfel fără un guvern plin, iar criza deschisă în mai se prelungește, cu alegerile anticipate tot mai des invocate ca soluție.
Din cei 464 de parlamentari, 321 au fost prezenți în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, iar 197 de voturi au fost valabil exprimate. Mureșan a mers la vot cu sprijinul PNL, USR și UDMR, care însumează în jur de 170 de mandate. Premierul desemnat spera să strângă voturi de la neafiliați și de la grupul minorităților naționale, dar adaosul a fost de numai câteva zeci de voturi la cel mult, iar lipsa a rămas de 51. PSD și AUR anunțaseră dinainte că nu vor vota echipa propusă. Social-democrații au fost în sală, ceea ce a asigurat cvorumul, dar nu au dat votul de încredere.
Mureșan este al treilea premier desemnat care eșuează după căderea Guvernului Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură în mai, cu 281 de voturi. Eugen Tomac, desemnat pe 4 iunie, a renunțat la mandat fără să ajungă în fața plenului, pentru că nu avea majoritate. Adrian Veștea, desemnat pe 14 iunie, a fost respins pe 22 iunie, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”. Cabinetul Mureșan a obținut deci mai puține voturi favorabile decât cel al lui Veștea, deși a avut la dispoziție mai multe luni de negocieri.
Asta e semnalul politic cel mai greu de ocolit. Problema nu mai ține de numele premierului propus, ci de aritmetica Parlamentului: nicio combinație încercată până acum nu a adunat 233 de voturi. Scrutinul fiind secret, cu bile, nu se poate stabili cine a votat cum, iar singurele repere sigure rămân rezultatul final și pozițiile anunțate public de partide.
Eșecul nu duce automat la dizolvarea Parlamentului. Articolul 89 din Constituție îi permite președintelui Nicușor Dan să o facă doar după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, în condițiile prevăzute de textul constituțional. Următoarea mutare le aparține șefului statului, care poate propune un nou premier sau poate deschide drumul spre scrutin anticipat. Pentru partide, miza este dacă mai au interes să negocieze o majoritate sau preferă să meargă în fața alegătorilor.
Sursă text și foto: Radio Someș — articolul original