Comisiile parlamentare de specialitate au respins proiectul AUR de modificare a Legii offshore (Legea nr. 256/2018), care ar fi obligat companiile din Marea Neagră să angajeze cel puțin 40% din personalul-nucleu dintre rezidenți fiscali în România. Propunerea a picat în urma voturilor PSD, PNL, USR și UDMR, iar senatorul clujean Eugen Cristian Șipoș, de la AUR, a criticat dur decizia în plenul Senatului, miercuri, 28 octombrie 2026.
Șipoș a cerut colegilor să asculte argumentele înainte de vot, chiar dacă raportul comisiilor recomanda respingerea. Potrivit lui, legea actuală cere ca doar un sfert din personal să fie rezident fiscal în România, iar AUR propune ridicarea pragului la 40% în etapele de explorare și dezvoltare și la 50% în cea de exploatare. Senatorul subliniază că nu cetățenia contează, ci rezidența fiscală: cine lucrează pe platformele din Marea Neagră ar trebui să trăiască și să plătească impozite în țară.
Pe lângă locurile de muncă, inițiativa are și o miză bugetară. Șipoș estimează venituri suplimentare între 400 de milioane și 3 miliarde de euro, bani care, a spus el, nu ar trebui să plece din țară într-un an în care românilor li se cere să strângă cureaua. Intervalul este foarte larg, iar sursa nu explică după ce calcul a fost stabilit. Proiectul prevede și ca titularii acordurilor petroliere să răspundă, alături de angajatori, pentru obligațiile fiscale ale personalului.
A treia componentă ar fi fost un Registru al personalului-nucleu, raportat lunar, la care să aibă acces autoritatea de reglementare din domeniul petrolier, ANAF, Inspecția Muncii și Garda de Coastă. Senatorul îl prezintă ca pe o măsură de securitate națională, argumentând că statele știu, de regulă, cine lucrează în zonele lor strategice.
Printre motivele invocate de comisii s-au numărat expunerea de motive considerată sumară și faptul că obligația de a susține burse pentru studenți ar reprezenta o ingerință. Șipoș a răspuns că gazele din Marea Neagră aparțin statului român, care are dreptul să stabilească condițiile exploatării lor. El a mai argumentat că absolvenții universității de petrol și gaze de la Ploiești ajung adesea să lucreze pe platforme din Africa, Olanda sau Marea Nordului, nu în România.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original
