Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Adevărul incomod despre energia României: producem ieftin la prânz și importăm scump seara România a investit miliarde în capacități de producție regenerabilă, a finanțat panouri fotovoltaice și a raportat succesul programelor prin numărul de megawați instalați. În orele critice ale serii, însă, Sistemul Energetic Național continuă să depindă masiv de centralele clasice și de importuri.
Într-o analiză extrem de dură, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că actuala criză nu reprezintă un eșec al energiei regenerabile, ci rezultatul unor politici publice care au finanțat producția fără să construiască simultan stocarea, rețelele și capacitățile de rezervă. Avertismentul apare într-un moment critic. România se află în stare de alertă energetică pe durata lunii august, producția hidro este afectată de secetă, iar Nuclearelectrica a comunicat că există posibilitatea opririi controlate a Unității 2 de la Cernavodă în dimineața zilei de 13 august.
Unitatea 1 este deja oprită, iar scoaterea din funcțiune a celui de-al doilea reactor ar lăsa centrala fără nicio unitate în producție. „România este o țară plină de megawați care tremură la fiecare seară fără vânt”, sintetizează Dumitru Chisăliță vulnerabilitatea sistemului. Problema centrală indicată de specialist este diferența dintre puterea instalată și energia disponibilă atunci când consumul atinge cote ridicate.
Un parc fotovoltaic poate produce masiv la prânz, când soarele este puternic, dar aportul său scade rapid spre seară și dispare după apus. Exact atunci crește consumul gospodăriilor: oamenii ajung acasă, pornesc aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și sistemele de preparare a apei calde. Pe 11 august, consumul maxim real al României a ajuns la 7.
331 MW, potrivit datelor corectate de Transelectrica. Operatorul a precizat că valorile inițiale de peste 8. 000 MW, afișate în timpul zilei, fuseseră distorsionate de o problemă tehnică.
Chiar și după corectare, cifrele arată presiunea foarte mare exercitată asupra sistemului în orele de seară, când producția fotovoltaică se prăbușește, iar România trebuie să apeleze la surse controlabile și importuri. „Problema nu este că am construit regenerabile, ci că am confundat energia ieftină când există cu energia sigură când este necesară”, explică președintele AEI. Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra uneia dintre cele mai frecvente confuzii din discursul politic: tratarea tuturor capacităților instalate că și cum ar oferi același serviciu.
Un megawatt fotovoltaic și un megawatt produs într-o centrală nucleară, pe gaze sau într-o hidrocentrală nu sunt echivalenți din punctul de vedere al siguranței sistemului. Panourile produc numai când există lumină suficientă. Centralele controlabile pot furniza energie după apus și, în anumite limite tehnice, își pot modifica producția la solicitarea Dispecerului Energetic Național.
„Nu poți scoate din SEN un generator de 500 MW și introduce 500 MW în panouri, pretinzând că ai păstrat aceeași siguranță. Ai păstrat puterea nominală înscrisă în documente, dar ai schimbat ora în care energia este disponibilă, durata livrării, capacitatea de comandă, localizarea producției și necesarul de rezervă”, explică specialistul. Cu alte cuvinte, sistemul nu are nevoie numai de un anumit număr de megawați înscriși în statistici.
Are nevoie de energie în locul potrivit și în momentul în care este cerută. Seceta severă și debitul extrem de mic al Dunării au transformat vulnerabilitățile structurale într-o criză imediată. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost deja scoasă din funcțiune.
Nuclearelectrica a avertizat că Unitatea 2 ar putea fi oprită controlat pe 13 august, dacă nivelul apei necesare sistemelor de răcire continuă să scadă. Fiecare reactor are o putere de aproximativ 700 MW, iar împreună cele două unități asigură, în condiții normale, în jur de 20% din producția națională de electricitate.