Un mic oraș din Saxonia a hotărât că numele victimelor Holocaustului nu vor mai fi puse pe trotuarele sale. Consiliul local din Heidenau, în estul Germaniei, a votat o moțiune care interzice pe viitor montarea de plăci comemorative dedicate celor uciși de regimul nazist. Decizia contează dincolo de oraș din cauza celor care au propus-o: extrema dreaptă de la Alternativa pentru Germania (AfD) și Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul aflat la guvernare. Știrea a fost relatată vineri de Reuters și preluată de Agerpres.
Plăcile vizate sunt Stolpersteine, în traducere „pietre de poticnire”. Sunt pătrate mici de alamă, cât un pavaj, fixate în trotuar în fața ultimei locuințe alese de bunăvoie de victime. Pe fiecare sunt gravate numele, data nașterii și soarta persoanei: deportată, ucisă, dispărută. Proiectul a fost inițiat în anii ’90 de artistul german Gunter Demnig și a ajuns cel mai mare memorial descentralizat din lume, cu zeci de mii de pietre în Germania și în multe alte țări europene. Ideea lui e simplă: memoria nu stă închisă într-un muzeu, ci te oprește în drum, chiar în fața casei vecinului.
Tocmai de aceea, o interdicție la nivel local are o greutate simbolică mare. Pietrele deja montate nu sunt atinse, cel puțin potrivit informațiilor disponibile până acum. Mesajul transmis rămâne însă limpede: orașul nu mai vrea să adauge nume noi pe lista celor pomeniți în spațiul public.
Poate mai grăitoare decât decizia în sine este alianța care a produs-o. La nivel federal, CDU a promis în repetate rânduri că va păstra așa-numitul „zid de protecție” (Brandmauer) față de AfD și că nu va face majorități cu extrema dreaptă. În Est, unde AfD are rezultate foarte bune, acest zid s-a fisurat de mai multe ori tocmai în consiliile locale și județene, departe de atenția Berlinului. Episodul de la Heidenau va alimenta probabil din nou discuția despre cât mai valorează promisiunea conducerii creștin-democrate atunci când filialele locale votează alături de AfD.
Heidenau, un oraș de lângă Dresda, nu apare pentru prima dată în presa internațională într-un context incomod. În 2015, în plină criză a refugiaților, aici au avut loc violențe împotriva unui centru pentru solicitanți de azil, iar cancelarul de atunci, Angela Merkel, a fost huiduită la vizita din localitate. Noua decizie riscă să readucă orașul în aceeași lumină. Sunt de așteptat reacții dure din partea comunității evreiești din Germania și a organizațiilor care se ocupă de memoria Holocaustului, într-o țară în care felul în care își asumă trecutul nazist e încă o chestiune de identitate națională.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original