Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Operație reușită pe creier, veche de 4. 500 de ani, în expoziția Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia. Craniul trepanat de la Livezile, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri preistorice din România.
Ce arată studiile antropologice Operație reușită pe creier, veche de 4. 500 de ani, în expoziția Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia. Craniul trepanat de la Livezile, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri preistorice din România.
Ce arată studiile antropologice 20 iun. 2026 • 719 Ovidiu Hațegan • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Galerie Foto 3 Foto: G4Media Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Craniul trepanat de la Livezile este una dintre cele mai spectaculoase descoperiri preistorice din România și una dintre piesele cele mai importante aflate în patrimoniul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia. Recent, piesa a fost pusă în valoare prin reorganizarea expozițiilor muzeului și poate fi văzută de public.
Craniul oferă date despre o intervenție craniană de mari dimensiuni, realizată în urmă cu peste 4. 500 de ani, într-o perioadă în care medicina, ritualul și credințele magico-religioase se împleteau. Craniul a fost descoperit în anul 1972, în zona comunei Livezile, pe culmea pietroasă din dreapta Văii Aiudului, în locul numit „Vârful Băii”.
Acolo a fost identificată o necropolă tumulară, formată din trei tumuli întregi și alți trei distruși. Piesa a fost recuperată dintr-un tumul tăiat de drum, după ce în zonă avuseseră loc amenajări rutiere. Alături de craniu au fost descoperite și câteva fragmente ceramice atipice, lucrate cu mâna.
Din oasele neurocraniului a putut fi reconstituită parțial calota craniană. Au mai fost recuperate ramul orizontal al mandibulei, două fragmente din maxilarele superioare și doi dinți izolați. Inițial, s-a crezut că descoperirea aparține culturii Coțofeni.
Ulterior, datarea a fost rectificată, iar opinia științifică actuală este că piesa datează între anii 2700 și 2500 î. Hr. , fiind atribuită epocii bronzului timpuriu.
Elementul care face această descoperire cu adevărat spectaculoasă este trepanația (procedură chirurgicală care constă în perforarea sau decuparea unui orificiu în os, cel mai adesea în cutia craniană) de mari dimensiuni aflată pe calota craniană, în regiunea fronto-parietală stângă. Diametrul mare, dispus antero-posterior, este de aproximativ 12,2 centimetri, iar diametrul mic este de 7,2 centimetri. Potrivit informațiilor pe care le au istoricii, este cea mai mare trepanație descoperită pe teritoriul României și una dintre cele mai mari din Europa pentru această perioadă.
Marginile trepanației sunt uniforme pe întreaga circumferință, tăiate lent oblic, cu o pantă de aproximativ 1 centimetru lungime. Aceste detalii arată că intervenția nu a fost accidentală, ci a fost realizată intenționat, cu o tehnică atentă. Analiza antropologică a fragmentelor osoase a arătat că scheletul aparținea unei femei de vârstă matură, de aproximativ 35 – 40 de ani (potrivit unei lucrări publicate de muzeu, sub coordonarea istoricului Tudor Roșu).
Forma craniului este ușor alungită, cu occipitalul bombat, iar mandibula are aspect feminin. Dantura arată o erodare moderată. Deși nu au fost observate urme de carii, au fost identificate semne ale unor afecțiuni dentare grave.