Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată hepta/ Oana Țoiu cere reducerea termenelor pentru desecretizarea arhivelor diplomatice 30 de ani, în loc de 50. Atât vrea ministra USR a Afacerilor Externe să treacă pentru ca actele oficiale ale statului să poată fi studiate de români, dar și de străini.
În sprijin, dă exemplul… Germaniei Legea Arhivelor Naționale prevede că pentru a putea fi studiate documentele de politică externă trebuie să treacă un termen de 50 de ani de la crearea lor. Această perioadă pare să fie considerată prea lungă de către ministra USR a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , care, în calitate de deputat, a înregistrat la Senat un proiect de lege prin care să scurteze termenul. Mai exact, vrea ca aceste documente, dacă nu sunt secretizate cu secret de stat de importanță deosebită, să poată fi citite de orice cetățean, atât român, cât și străin, după 30 de ani de la crearea lor.
Iar în expunerea de motive care însoțește demersul legislativ, inițiatoarea dă exemplul Germaniei. Respectiva inițiativă a fost înregistrată la data de 29 iulie 2026, la Senatul României, ca primă Cameră sesizată, purtând semnătura actualei ministre USR a Afacerilor Externe, Oana Țoiu, dar nu ca membru al Guvernului demis, ci în calitate de deputat. Proiectul reprezintă o propunere legislativă pentru modificarea Anexei nr.
6 la Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu privire la accesul public la documentele privind politica externă. În expunerea de motive care însoțește acest demers legislativ, Oana Țoiu susține că este vorba despre o inițiativă legislativă redactată „în contextul necesității alinierii termenului special privind accesul public la documentele ce privesc politica externă, prevăzut în Lista termenelor după care pot fi date în cercetare documentele privind interesele naționale, drepturile și libertățile cetățenilor (…) cu practica internațională a Uniunii Europene în materie de arhive diplomatice”.
Inițiatoarea arată că, în potrivititate cu articolul 28 alineat 2 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi consultate, la cerere, de către cetățenii români și străini, după 30 de ani de la crearea lor. Însă în Anexa 6 a legii, termenul prevăzut pentru accesul public la documentele privind politica externă este de 50 de ani.
„Termenul reglementat corespunde unei viziuni de reglementare anterioare aderării la Uniunea Europeană, în care principiul transparenței decizionale este unul dintre reperele fundamentale pentru aprofundarea construcției europene, consecrate de articolul 1 al Tratatului privind UE. Grupul de experți ai Comisiei Europene accentuează în Strategia Arhivelor Europene 2025 – 2030 importanța arhivelor în consolidarea democrației, în contextul provocărilor actuale”, se mai arată în documentul citat. Actul semnat de Oana Țoiu mai precizează că, potrivit Regulamentului Consiliului nr.
354 din 1 februarie 1983 privind deschiderea către public a arhivelor istorice ale Comunității Economice Europene și ale Comunității Europene a Energiei Atomice, documentele instituțiilor europene, inclusiv cele care privesc relațiile externe, sunt accesibile publicului după scurgerea unui termen de 30 de ani de la data redactării documentelor și înscrisurilor. Articolul 6 alineat 1 din acest Regulament prevede că „statele membre nu fac accesibile publicului, în condiții mai puțin stricte decât cele prevăzute la articolele 1 – 5, documentele și înscrisurile elaborate de instituții și aflate în arhivele proprii, care au fost supuse unei clasificări și nu au fost declasificate”. Conform standardelor naționale privind informațiile clasificate, reglementate prin HG nr.