Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Anterior, ea scrisese că „am comunicat astăzi domnului consilier prezidențial Valentin Naumescu decizia mea de a mă retrage din grupul de reflecție strategică pe afaceri europene de la Cotroceni. Plec cu convingerea că inițiativa înființării unui astfel de consiliu consultativ este în principiu oportună, având în vedere provocările mediului internațional și nevoia de acțiune eficientă a României la nivel european.
Am apreciat efortul Administrației Prezidențiale de deschidere către societatea civilă și participarea personală a președintelui la câteva întâlniri. Dar pentru ca un astfel de format de lucru să producă valoare reală, trebuie îndeplinite câteva condiții: • pluralitatea reală de opinii, derivată din compoziția grupului; • onestitatea intelectuală și calitatea științifică a tuturor contribuțiilor; • oportunitatea temelor, care să se decline în viziune strategică, dar să fie și relevante pentru agenda curentă europeană; • alinierea demersului la interesele și strategiile naționale ale României, cât și la valorile europene și democratice; • să beneficieze în mod real de disponibilitatea Administrației Prezidențiale de a prelua în procesul decizional opiniile specialiștilor invitați”. Președintele Nicușor Dan a participat miercuri la Palatul Cotroceni la o o dezbatere pe tema „Identitate și populism în Europa”, organizat de Grupul de reflecție strategică „România în UE”, potrivit unui anunț al consilierului prezidențial Valentin Naumescu.
La discuție a fost prezentat un raport elaborat de profesorii Sergiu Miscoiu (UBB Cluj) și Silviu Rogobete (UV Timișoara), pe baza răspunsurilor primite de la mai multe voci din spațiul public. Raportul, publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale , analizează tensiunile dintre curentul suveranist/populist și proiectul european, oferind un diagnostic al societății românești și un ghid de măsuri pentru prevenirea derivelor ultraidentitare. În raport sunt trecute și câteva ”trăsături de caracter și mentalitate” ale românilor, printre care ”înclinația spre improvizație și descurcăreală”, ”cultul amânării” și ”resemnarea non-conflictuală”.
În documentul citat se mai arată că ”lupta cu naționalismul radical nu se poate purta cu instrumente penale — este contraproductivă . Terenul corect este al convingerilor: se combat ideile, nu oamenii. În paralel, fermitate față de rețelele de propagandă ostilă și reformarea serviciilor de informații”.
Oana Popescu Zamfir este un analist de politică externă și expert în relații internaționale, cunoscută în România pentru activitatea sa în zona de geopolitică, securitate și politici europene. Este director și fondator al think-tankului GlobalFocus Center, unde coordonează programe privind Europa de Est, Rusia, Orientul Mijlociu, dezinformare și securitate internațională. Grupul de reflecție strategică „România în UE” a fost înființat la nivelul Administrației Prezidențiale.
Între experții cooptați în grup sunt fostul consilier prezidențial Iulian Fota, Mihai Sebe și Eliza Vaș de la Institutul European din România, Remuș Ștefureac (INSCOP), Marius Ghincea (politolog și cercetător la ETH Zürich), Silviu Rogobete (profesor universitar), Raluca Moldovan (profesoară la UBB Cluj-Napoca și președinta think tank-ului ICDE), Sergiu Mișcoiu (profesor la UBB Cluj-Napoca), Dorin Popescu (Casa Mării Negre) și Adrian Codîrlașu (CFA România). Corneliu Bjola (profesor la Oxford) nu mai este membru.