Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Cât poate trăi un om? Cât poate trăi un om?
Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă NPJ Aging sugerează că limita biologică a vieții umane ar putea fi mult mai mare decât se credea până acum: până la aproximativ 190-194 de ani. Cercetătorii avertizează însă că, înainte să visăm la nemurire, există un obstacol pe care nici cele mai avansate terapii anti-îmbătrânire nu îl pot evita. De zeci de ani, oamenii de știință încearcă să răspundă la una dintre cele mai dificile întrebări din medicină: ce provoacă îmbătrânirea?
Există mai multe mecanisme implicate – inflamația, degradarea celulelor, scurtarea telomerilor, disfuncțiile mitocondriale sau acumularea proteinelor deteriorate. Unele dintre ele ar putea fi încetinite sau chiar inversate în viitor. Însă există un proces care pare imposibil de oprit: mutațiile somatice.
De fiecare dată când o celulă se divide, pot apărea mici modificări în ADN. Acestea poartă numele de mutații somatice și încep să se acumuleze încă de la naștere. Unele apar pur și simplu în mod natural, altele sunt favorizate de factori precum: De cele mai multe ori nu provoacă probleme imediate, însă, odată cu trecerea anilor, ele afectează funcționarea celulelor și cresc riscul de boli, inclusiv cancer.
Autorii studiului au creat un model matematic care estimează cât ar putea trăi oamenii dacă toate celelalte cauze ale îmbătrânirii ar fi eliminate, iar singurul proces rămas ar fi acumularea mutațiilor somatice. Chiar și într-un scenariu aproape ideal, fără boli cronice și fără celelalte mecanisme ale îmbătrânirii, durata maximă de viață ar fi de aproximativ 146-194 de ani. Cu alte cuvinte, mutațiile din ADN par să stabilească un plafon biologic peste care organismul nu mai poate funcționa.
Modelul cercetătorilor a inclus și un scenariu pur teoretic, în care nici măcar mutațiile somatice nu ar exista. În această situație, durata medie de viață ar putea depăși 1. 700 de ani, iar limita maximă ar ajunge la aproape 30.
000 de ani. Desigur, autorii subliniază că un asemenea scenariu este complet imposibil din punct de vedere biologic și servește doar pentru a evidenția cât de important este rolul acestor mutații. Modelul arată că unele celule, precum cele din ficat, se regenerează foarte bine și ar putea funcționa teoretic extrem de mult timp.
Acestea aproape că nu se mai divid după maturitate, iar odată deteriorate nu pot fi înlocuite eficient. Din acest motiv, cercetătorii consideră că inima și creierul reprezintă adevărata limită biologică a longevității umane. Până în prezent, recordul oficial îi aparține franțuzoaicei Jeanne Calment, care a trăit 122 de ani și 164 de zile.
Noua cercetare sugerează că organismul uman ar avea, teoretic, un potențial mult mai mare, însă nu există încă dovezi că oamenii pot ajunge în mod natural la 180 sau 190 de ani. Mai mult, specialiști independenți atrag atenția că studiul reprezintă un model matematic, nu o demonstrație practică.