Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Creveții de apă dulce au devenit tot mai prezenți în apele din sudul Deltei Dunării O specie originară din Japonia s-a răspândit în ultimii ani în Dunăre și în Lacul Razim, iar restaurantele din Delta Dunării au început să o introducă în meniuri. Biologii avertizează însă că aceasta ar putea afecta speciile autohtone de pește.
Creveții de apă dulce au devenit tot mai prezenți în apele din sudul Deltei Dunării, unde au început să ia locul racilor în capcanele pescarilor. Specia, originară din Japonia, a ajuns în apele naturale după ce a fost crescută în ferme piscicole și s-a răspândit ulterior în sistemul hidrografic al Dunării. În ultimii cinci ani, populația acestor crustacee a crescut rapid, în special în perioadele cu temperaturi ridicate.
Fenomenul a fost observat inclusiv în Lacul Razim și în zona localității Sarichioi. „ Au explodat, nu că s-au înmulțit! Au explodat!
Mai ales femelele – depun icre de două, trei ori pe an. Și vedeți sub coadă, e plin de icre ”, spune Gabriel Tremurici pentru Observator . Deși seamănă cu creveții marini pe care îi găsim în mod obișnuit în restaurante, exemplarele din Delta Dunării provin din ape dulci.
Specialiștii spun că specia ar fi ajuns în zona Dunării după ce a fost crescută în fermele piscicole din regiunea Niprului. „ E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru şi de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre şi pe lacurile aferente conectate cu Dunărea ”, explică Adrian Bîlbă, doctor în științe.
În anumite zone, malurile sunt pline de creveți, în timp ce racii au devenit mai puțin vizibili în perioadele călduroase. „ Malul e full de creveţi din aceştia. În adânc nu stau.
Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răceşte apa, apar racii, dispar creveţii ”, spune pescarul Grigore Firsa.
Răspândirea speciei a fost privită cu interes de proprietarii restaurantelor din Delta Dunării. Crustaceele au devenit o atracție gastronomică pentru turiștii care vor să încerce produse locale mai puțin obișnuite. În Sarichioi, 100 de grame de creveți de apă dulce se vinde cu circa 20 de lei, iar produsul a început să fie inclus în meniurile restaurantelor din zonă.
Pentru localnici, apariția masivă a crustaceelor poate reprezenta o oportunitate economică, mai ales într-o zonă în care turismul gastronomic este una dintre atracțiile principale. Entuziasmul restaurantelor este temperat însă de îngrijorările cercetătorilor. Biologii încearcă să stabilească impactul pe care populația în creștere de creveți îl poate avea asupra ecosistemului.
Una dintre principalele temeri este că aceștia ar putea consuma icrele speciilor de pește autohtone și ar putea concura cu fauna locală pentru hrană. „ Se fac studii să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băștinașe. Orice specie care ajunge și se înmulțește într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă ”, spune Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.
Printre speciile despre care există temeri că ar putea fi afectate sunt știuca, șalăul și bibanul. Autoritățile locale văd, cel puțin deocamdată, și o posibilă oportunitate în apariția noilor crustacee. „ Este un mic război pe care îl poartă creveții cu celelalte specii.
Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim și de peștele nostru și de creveții aceștia, pentru că devin ceva aparte în zona noastră ”, spune Vitali-Cristian Finoghen, primarul localității Sarichioi. În timp ce cercetătorii monitorizează evoluția populației și încearcă să determine efectele asupra ecosistemului, creveții japonezi își fac deja loc în meniurile din Delta Dunării și devin, pentru turiști, o nouă specialitate locală.