Radu Hanga, preşedintele BVB: Pe o piaţă în creştere apare un fenomen de autoîntreţinere a tendinţei de a cumpăra, pentru că în fiecare zi vezi că câştigi, o tendinţă de a investi tot mai mult. Pe de altă parte, atunci când piaţa trece pe un trend de scădere, se întâmplă fenomenul invers.
♦ Atâta timp cât o companie rămâne în coş, fondul o cumpără proporţional cu ponderea ei, indiferent de profit, de dividend sau de preţul la care se tranzacţionează. ETF-urile au devenit produsul la modă în rândul investitorilor de la Bursa de Valori Bucureşti, iar argumentul care circulă este simplitatea: cumperi un singur instrument şi ai expunere pe toată piaţa, fără să alegi companii şi fără să citeşti rapoarte. Efectul asupra pieţei apare după ce banii intră în fond.
Un ETF pe indice nu face analiză: administrarea este pasivă, emitenţii sunt aleşi de Comitetul indicilor, iar fondului îi este interzis să investească în acţiuni din afara coşului. Atâta timp cât o companie rămâne în indice, este cumpărată proporţional cu ponderea ei, indiferent de rezultate sau de preţ. Cum cererea se descarcă pe acţiunile efectiv disponibile, avantajaţi sunt emitenţii cu free float mic – Hidroelectrica 19,9%, Nuclearelectrica 17,5%, Cris-Tim 34,5%.
Evoluţiile din acest an merg în aceeaşi direcţie: Cris-Tim circa Ă190%, Premier Energy peste Ă120%, Electrica peste Ă100%, faţă de Ă42% la Banca Transilvania. Consecinţa mai puţin evidentă este că a redevenit important pentru o companie să fie în indicele principal. În ultimii ani, includerea în BET conta mai ales pentru vizibilitate şi pentru accesul la fondurile de pensii.
Acum înseamnă şi un cumpărător care revine automat, lună de lună, atâta timp cât investitorii de retail continuă să pună bani în fonduri pe indici. Criteriul principal de selecţie în coşul indicelui rămâne lichiditatea, măsurată prin coeficientul de lichiditate, iar ajustările se fac trimestrial, prin deciziile Comitetului indicilor. Pentru un emitent aflat la limită, diferenţa dintre a fi înăuntru şi a fi afară a crescut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Care sunt cele şapte bănci de importanţă sistemică din România, cât creditează, câte depozite atrag şi care este nivelul activelor deţinute ZF la cota 7. 000 de ediţii. „V-am spus de 1.
000 de ori“. Care erau subiectele zilei în noiembrie 2002, când Ziarul Financiar era la ediţia 1. 000?
Privatizarea BCR era la început, se delistau de pe bursă companiile preluate de multinaţionale şi se făceau primele spitale private Tranzacţia de achiziţie a reţelei Carrefour de către Pavăl Holding a dat peste cap statistica din iunie a investiţiilor străine directe din România: ieşirea Carrefour din România a adus un minus de 823 mil. euro, care nu a putut fi compensat în statistica ISD pentru că achiziţia făcută de fraţii Pavăl a fost făcută din România Institutul Regional de Oncologie Timişoara, o investiţie de 317 mil. euro, intră în linie dreaptă.
A fost semnat contractul de finanţare Bursă. Finanţe personale. Cu toată creşterea preţurilor acţiunilor de la bursă, discounturile fostelor SIF-uri rămân semnificative, între 40% şi 70% Producătorul de filtre de aer Eversted va termina noua fabrică în Prahova la finalul lui 2026 O problemă care a apărut la Bursă: Prea mulţi bani aleargă după prea puţine companii.
Revoluţia ETF-urilor ia pe sus Bursa de Valori Bucureşti. Cum transformă piaţa de capital achiziţiile automate de acţiuni din indicele BET Fabrica Remarul 16 Februarie din Cluj-Napoca a finalizat modernizarea a 30 de vagoane pentru CFR Călători ZF Tech Day. Dorin Andreica, managing director, Soft Net Consulting, integrator de soluţii IT din Timişoara: Inteligenţa artificială schimbă total paradigma digitalizării, iar ERP-ul rămâne doar nucleul peste care se construiesc rapid aplicaţii – „cumpărăm viteză – asta cumpărăm prin AI“ Ce faci cu banii tăi?
Un proiect ZF sub umbrela FIT.