Iranul a închis Strâmtoarea Hormuz ca răspuns la atacurile Israelului împotriva Hezbollah, în timp ce conflictul din Liban îngreunează eforturile lui Donald Trump de a pune capăt războiului cu Republica Islamică. Gărzile Revoluţionare au anunţat sâmbătă că această rută maritimă crucială va fi închisă pentru toate navele, acuzând Israelul de „crime”, iar SUA de „încălcarea angajamentelor” asumate în unui armistiţiu.
Teheranul acceptase să redeschidă treptat strâmtoarea în baza unui memorandum de înţelegere semnat miercuri cu Washingtonul. Acest pas urma să fie urmat de începerea negocierilor nucleare în Elveţia, vineri. Însă Iranul a amânat discuţiile din cauza luptelor dintre Israel şi Hezbollah — cel mai important aliat proxy al său — în Liban.
SUA, Qatarul şi Iranul au mediat vineri un armistiţiu, dar luptele au continuat. În ciuda confruntărilor, Ministerul de Externe al Iranului a transmis că Teheranul va trimite o delegaţie în Elveţia pentru discuţii. Presa iraniană a relatat că aceasta este condusă de Mohammad Bagher Ghalibaf, principalul negociator al Iranului, şi îi include pe ministrul de externe Abbas Araghchi, guvernatorul băncii centrale şi adjunctul ministrului petrolului.
Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, şi ginerele său, Jared Kushner, se află deja în Elveţia. Negocierile sunt esenţiale pentru implementarea memorandumului de înţelegere, prin care părţile aflate în conflict au convenit să prelungească cu 60 de zile armistiţiul din 8 aprilie. În această perioadă, Teheranul ar urma să înceapă redeschiderea strâmtorii, iar SUA să ridice blocada navală asupra porturilor iraniene.
Redeschiderea strâmtorii — prin care trece, în mod normal, aproximativ o cincime din petrolul şi gazele lumii — este o prioritate pentru Trump, care încearcă să atenueze o criză energetică globală. În cele 60 de zile, SUA şi Iranul ar trebui să negocieze un acord privind programul nuclear al Republicii Islamice şi o înţelegere finală pentru încheierea războiului, care durează de peste 100 de zile. Însă conflictul dintre Israel şi Hezbollah a îngreunat procesul şi a evidenţiat fragilitatea acordului interimar dintre adversari, care se privesc reciproc cu o profundă neîncredere.
Un oficial militar israelian a afirmat că Hezbollah a lansat peste 50 de proiectile asupra forţelor israeliene din sudul Libanului, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Oficialul a spus că Israelul a răspuns prin lovituri asupra unor ţinte Hezbollah. Potrivit autorităţilor libaneze, loviturile aeriene israeliene au ucis cel puţin 14 persoane, inclusiv doi copii.
Un atac asupra satului Barish a ucis patru membri ai aceleiaşi familii — părinţii şi cei doi copii — au declarat oficialii. Trump a afirmat vineri după-amiază pentru NBC News că a cerut Israelului să accepte un armistiţiu, cea mai recentă dintre mai multe încercări care au urmărit, fără succes, să pună capăt luptelor din Liban. Memorandumul de înţelegere prevedea oprirea imediată şi permanentă a operaţiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban.
Însă mai multe armistiţii încheiate din aprilie încoace nu au reuşit să oprească luptele dintre Israel şi Hezbollah. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Bursă. Ciudate sunt căile capitalismului.
Fără guvern cu puteri depline de şase săptămâni, cu recesiunea la uşă şi inflaţie de două cifre, bursa de la Bucureşti a înţeles că trebuie să meargă înainte prin forţe proprii şi joi a urcat la un maxim istoric: plus 26% de la începutul anului şi plus 2,5% în ultima săptămână Atenţie, se pregăteşte ceva: ANRSPS, entitatea care are dreptul de preempţiune pe gazul din Marea Neagră, are şi licenţă de furnizare. Ce face dacă ies negocierile cu OMV Petrom Cum au evoluat veniturile românilor în ultimii ani.