Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Victor Stroe/Promisiunile guvernanților au eșuat, iar profesorii au ajuns mai rău ca acum trei ani Profesorii, aduși de legea salarizării într-o situație mai proastă decât la protestele din 2023 Sindicatele din învățământ au forțat guvernul din 2023 să le accepte multe dintre revendicările pe care le aveau când au anunțat declanșarea grevei generale, înainte de închiderea anului școlar și de examenele naționale. Ulterior, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE și Banca Mondială au „certat” guvernul pentru creșterea nivelului de salarizare al cadrelor didactice și personalului auxiliar din școli, rapoartele anuale făcute de acestea precizând că Executivul a majorat prea mult veniturile în acest domeniu strategic pentru România și a cedat prea ușor în fața presiunilor sindicatelor.
Noua lege a salarizării îi aduce pe angajații din învățământ într-o situație mai proastă decât cea din momentul protestelor care au stat la baza creșterii de salarii și elimină tot ce a rezultat în urma dialogului social din trecut. Sindicatele din Educație arată ce reiese din calculele făcute pe noile încadrări în grila de salarizare. Președintele României, Nicușor Dan, a încercat o ultimă serie de negocieri cu sindicatele, pentru a sprijini proiectul de lege a salarizării, dar problemele semnalate de sindicate nu s-au rezolvat.
Organizațiile sindicale reprezentative la sectoarelor de activitate învățământ preuniversitar și universitar, respectiv Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, care reprezintă, împreună, interesele a peste 300. 000 de angajați din sistemul de învățământ din România, explică de ce resping în continuare propunerea privind salarizarea personalului din învățământ, prezentată în data de 11 august 2026. „Aceasta nu răspunde revendicărilor susținute constant de către reprezentanții salariaților și nu asigură profesiei didactice locul cuvenit în viitoarea ierarhie salarială a sectorului public.
În cadrul întâlnirii desfășurate la Palatul Cotroceni au fost prezentate două materiale privind proiectul Legii salarizării. Primul conține o serie de modificări față de variantele anterioare, printre care acordarea, pentru dirigenție, a unui spor de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4. 100 de lei, în funcție de numărul de elevi din clasă, precum și modificarea modalității de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore.
Pentru învăţământul superior au fost efectuate unele reechilibrări ale coeficienţilor din grilele anterioare în zona personalului didactic de predare şi s-a acceptat, pentru tutorat, acordarea unui spor de 10% din valoarea de referință de 4. 100 de lei”, arată cele trei federații sindicale. A existat și un al doilea astfel de material prin care se propune o grilă de salarizare cu coeficienți cuprinși între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare și 2,55, la gradația 0, pentru profesorul cu studii superioare, gradul didactic I și peste 25 de ani vechime.
Această grilă ar deveni aplicabilă începând cu 1 septembrie 2028. Pentru învăţământul superior, noua grilă de salarizare propune coeficienți cuprinși între 2,12 pentru asistentul universitar – cu vechime până la 3 ani şi 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime – la gradaţia 0, cu aplicare începând din 1 septembrie 2028. Profesorii au explicat, la toate întâlnirile cu reprezentanții guvernului, dar și cu Nicușor Dan, că în primul rând nu acceptă încadrarea în josul grilei de salarizare.
Această discuție este foarte veche, fiind reluată la fiecare protest al sindicatelor. De la noua lege a salarizării, profesori i așteptau să li se facă dreptate, prin încadrarea lor măcar la jumătatea grilei, dar nu s-a ținut cont de aceste solicitări.