Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Anchete » Noi tactici violente de jaf în muzeele europene raport al Europol. Furtul Coifului de la Coțofenești, dat ca exemplu Noi tactici violente de jaf în muzeele europene raport al Europol. Furtul Coifului de la Coțofenești, dat ca exemplu 24 aug.
2026 Redacția • Anchete –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Mihai Pop / MEDIAFAX FOTO Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Baroase, topoare, explozibili şi chiar arme de foc se numără printre noile tactici detectate în jafurile din muzeele europene, unde Europol observă apariţia unor infractori mai puţin specializaţi, dar mai violenţi, care caută aur, bijuterii, pietre preţioase şi antichităţi pentru valoarea lor şi pentru uşurinţa cu care pot fi vândute pe piaţa neagră, relatează luni EFE. Agenţia europeană de coordonare a poliţiei avertizează într-un nou raport publicat luni asupra unei transformări atât a tacticilor, cât şi a obiectivelor jafurilor din muzee, în mod tradiţional o practică non-violentă a crimei organizate. Spre deosebire de hoţul specializat care studiază clădirea, acţionează discret şi încearcă să evite orice confruntare, investigaţiile recente au scos la iveală hoţi care sparg uşi şi vitrine cu baroase, topoare şi răngi, recurgând uneori la explozibili, ba chiar şi la arme de foc pentru a intimida agenţii de securitate şi vizitatorii.
„Furturile din muzee devin din ce în ce mai agresive, cu o mutare a accentului către metode violente şi utilizarea forţei”, notează Europol între principalele concluzii ale raportului, care consideră că această evoluţie „ar putea indica implicarea unor noi reţele criminale”. Un exemplu al acestei tendinţe este jaful din ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, în nordul Olandei, unde hoţii au spart o uşă în primele ore ale dimineţii pentru a fura mai multe piese din tezaurul dacic, împrumutate de România. Printre acestea se numărau coiful de aur de la Coţofeneşti, vechi de aproximativ 2.
500 de ani, şi trei brăţări de aur. Coiful şi două dintre cele trei brăţări au fost recuperate şi returnate României, un rezultat neobişnuit pentru obiecte care, atunci când sunt fabricate din metale preţioase, pot fi distruse tocmai pentru a le şterge provenienţa. Europol citează, de asemenea, spargerea din 2024 de la Muzeul Cognacq-Jay din Paris, unde patru bărbaţi mascaţi, înarmaţi cu bâte de baseball şi topoare, au luat cu asalt clădirea şi au fugit pe motociclete cu şapte obiecte decorate cu aur şi diamante.
Un alt caz analizat este jaful comis în octombrie 2025 la Luvru: hoţii au spart o fereastră, au ameninţat paznici şi vizitatori, au spart vitrine în Galeria Apollo şi au furat bijuterii evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro. „Toate cazurile conexe raportate până în acest moment arată jafuri ţintite şi pregătiri deliberate, inclusiv recunoaştere şi planificare prealabilă”, explică agenţia. În ultimii doi ani, Europol a observat un interes recurent pentru metale şi pietre preţioase: pepite şi monede de aur, obiecte ornamentale şi bijuterii, printre altele.
Aurul şi argintul pot fi topite, pierzând astfel elementele care permit poliţiei să le identifice originea şi înlesnind introducerea lor în circuite ilegale, în timp ce pietrele preţioase pot fi scoase din bijuterii şi vândute individual.