Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Nicușor Dan inițiază un nou proiect de lege după decizia Curții Constituționale Nicușor Dan a cerut oficial modificarea unei legi controversate, solicitând miercuri Parlamentului să reanalizeze textul care dă dreptul la reconfigurarea ariilor protejate în vederea finalizării unor proiecte hidroenergetice începute acum aproape 20 de ani. Președintele României a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea art.
56¹ din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și pentru modificarea Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului. Miza actului normativ este importantă pentru sectorul energetic: lege a permite ca, la solicitarea unui „beneficiar”, Ministerul Mediului să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată suprafețe din interiorul acestora dacă, la 29 iunie 2007, pe terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și lucrările fuseseră deja începute. Practic, legea creează o cale specială pentru continuarea unor amenajări hidroenergetice vechi care au ajuns între timp în interiorul unor zone cu regim de protecție.
Nicușor Dan cere Parlamentului să decidă din nou dacă derogarea mai este justificată Una dintre cele mai importante solicitări ale președintelui este ca Parlamentul să nu se limiteze la mici modificări de redactare, ci să reanalizeze necesitatea, oportunitatea și eficiența întregii soluții legislative. Administrația Prezidențială arată că justificarea inițială a proiectului se baza în mare parte pe explozia prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare constituite atunci. Între timp, legea a fost adoptată abia în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026.
Președintele susține că simplul fapt că o hidrocentrală a fost aprobată printr-un act normativ înainte de 29 iunie 2007 nu demonstrează automat că proiectul mai este astăzi fezabil tehnic, rentabil economic sau justificat din punct de vedere energetic. stadiului actual al lucrărilor; costurilor necesare pentru finalizare; perioadei în care proiectul poate fi terminat; cantității suplimentare de energie care ar urma să fie produsă; existenței unor soluții alternative; raportului dintre beneficiul energetic și efectele asupra naturii. Mai mult, se preciează în comunicatul administrației prezidențiale, derogarea nu are un termen-limită, astfel că, teoretic, ar putea fi invocată și în viitor pentru proiecte aprobate cu zeci de ani în urmă.
O lege care a fost respinsă inițial și de Senat, și de Guvern Președinția pune pe masă și traseul neobișnuit al proiectului. Propunerea a fost respinsă de Senat în decembrie 2022, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ în aprilie 2023, iar comisiile parlamentare sesizate în fond au propus, la rândul lor, respingerea în aprilie 2024. Situația s-a schimbat în octombrie 2025: raportul suplimentar favorabil a fost depus chiar în ziua în care legea a fost adoptată, fără ca fundamentarea inițială, bazată în principal pe situația din 2021-2022, să fie actualizată corespunzător, susține Administrația Prezidențială.
Cererea de reexaminare identifică mai multe puncte pe care Parlamentul ar trebui să le modifice. În primul rând, președintele cere definirea clară a „beneficiarului”. În prezent, legea spune că modificarea limitelor ariei protejate se face la solicitarea beneficiarului, dar nu precizează cine poate avea această calitate.
Administrația Prezidențială avertizează că lipsa unei definiții poate duce la practici administrative diferite sau chiar la aplicarea discreționară a legii. În al doilea rând, Nicușor Dan cere introducerea unor garanții de mediu explicite, astfel încât respectarea Directivelor europene privind păsările și evaluarea impactului asupra mediului să nu rămână doar în sarcina interpretării autorităților.