Președintele Nicușor Dan nu renunță la criticile față de „amendamentul Fritz” din legea integrității, deși răspunsul trimis Comisiei Europene susține o linie diferită de cea din sesizarea la Curtea Constituțională și din declarațiile sale publice. Explicația vine de la Administrația Prezidențială, care a răspuns luni, 9 noiembrie 2026, solicitării G4Media de a clarifica această aparentă contradicție.
Potrivit Departamentului Comunicare Publică, cele două poziții aparțin unor etape juridice distincte. Sesizarea Curții a cuprins argumentele pe care șeful statului le-a considerat relevante înainte ca instanța să decidă, în timp ce răspunsul către Bruxelles a venit după Decizia nr. 883/2026. De la acel moment, interpretarea Curții este general obligatorie, conform art. 147 alin. (4) din Constituție.
Din acest motiv, documentul trimis Comisiei Europene, care ceruse clarificări despre lege, a explicat cadrul juridic în vigoare, raționamentul obligatoriu al Curții și garanțiile din dreptul național și european. Scopul, spun cei de la Cotroceni, a fost o evaluare corectă a reformei asumate prin PNRR.
Administrația Prezidențială subliniază în final că acest demers „nu echivalează cu retragerea argumentelor formulate anterior în cadrul controlului de constituționalitate”. Cu alte cuvinte, Nicușor Dan își păstrează obiecțiile, dar în fața Comisiei a prezentat legea așa cum a rămas după decizia Curții.
Distincția dintre cele două momente are logică juridică, însă lasă deschisă o întrebare de ordin politic: cât de coerent poate părea un mesaj intern critic față de modificări, dacă interlocutorul european primește o imagine mai împăcată cu ele? G4Media a scris anterior că versiunile din declarațiile oficiale și din documentele trimise Bruxelles-ului sunt complet diferite, iar răspunsul de luni nu infirmă această diferență, ci o încadrează într-o succesiune de etape.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original