Președintele Nicușor Dan a explicat, marți, 10 noiembrie 2026, la Palatul Cotroceni, de ce alegerile anticipate nu au fost o variantă în criza guvernamentală din acest an: în opinia sa, ele ar fi dus la o prăbușire rapidă a economiei României. Argumentul central este că o țară rămasă patru-cinci luni cu un guvern demis și cu o campanie electorală încinsă ar fi fost privită cu rezerve de agențiile de rating.
Șeful statului le-a cerut jurnaliștilor să se pună în pielea unui analist de la o agenție de rating. Tabloul pe care l-a descris include partide care „se vor înjura și mai abitir decât până acum” și un partid cu circa 40% în sondaje, care, a spus el, s-a certat cu toată lumea: Occidentul, investitorii, partenerii de securitate, băncile. Deși nu l-a numit, referirea pare să vizeze AUR, formațiunea care a cerut pe tot parcursul crizei un nou ciclu electoral, vizând mandatele parlamentarilor.
Nicușor Dan a adus în discuție și cifrele împrumuturilor: România se finanțează cu 150 de miliarde de lei pe an, dintre care 60 de miliarde de la bănci. Un analist trebuie să recomande investitorilor dacă merită să cumpere datorie suverană românească sau să se orienteze spre alte piețe. „Care credeți că ar fi fost răspunsul pe care l-au și sugerat în evaluările pe care le-au făcut?”, a întrebat retoric președintele.
Miza declarației ține și de felul în care Cotroceniul își justifică parcursul din ultimele luni. Cât timp Guvernul Bolojan a funcționat în interimat, timp de șase luni, Nicușor Dan a făcut patru desemnări consecutive pentru funcția de premier, iar primele trei au picat la votul din Parlament. Prin explicația de acum, președintele răspunde implicit criticilor privind durata blocajului și argumentează că rămânerea în zona soluțiilor parlamentare, chiar dificile, a fost alternativa mai puțin riscantă pentru economie.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original