Pe baza tendinţei economice din ultimii ani, munca în străinătate devine din ce în ce mai atractivă. În al II-lea trimestru al acestui an, numărul cetăţenilor maghiari care lucrează în străinătate a urcat la circa 124.
000. În comparaţie cu ce se întâmplă cu populaţiile ţărilor vecine, emigraţia pentru muncă din Ungaria pare un fenomen cu o amploare redusă. Însă trebuie avut în vedere că maghiarii, ca să meargă la lucru într-o ţară occidentală, trebuie doar să treacă graniţa în Austria.
Cele mai recente statistici arată că munca în străinătate a atras mai mulţi maghiari ca oricând. Oficiul naţional de statistică al Ungariei a numărat 4,633 de milioane de persoane angajate, ceea ce este în conformitate cu tendinţa de stagnare din ultimele luni. Cu toate acestea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, se observă o scădere de aproape 30.
000 de persoane. Conform datelor care exclud maghiarii care lucrează în străinătate şi pe cei angajaţi în sectorul public, în perioada analizată au lucrat 4,439 milioane de persoane, cu 50. 000 mai puţin decât nivelul măsurat în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cu alte cuvinte, există o scădere mai mare pe piaţa primară a muncii decât al numărului total de angajaţi. Dar cum este posibil acest lucru? Cifra de 4,633 de milioane include şi maghiarii care lucrează temporar în străinătate, al căror număr a crescut la 124 de mii, după cum reiese din calcule.
Statistica nu a raportat niciodată atât de mulţi maghiari care au reşedinţa în Ungaria dar lucrează în străinătate. Este important de menţionat că aceşti maghiari care lucrează în alte ţări sunt „trecuţi cu vederea“ de statisticile privind ocuparea forţei de muncă în Ungaria, deoarece au o adresă internă şi membri ai familiei care locuiesc în Ungaria. Aceşti oameni nu trebuie confundaţi cu cei peste jumătate de milion de maghiari care au părăsit definitiv ţara.
Per total, tendinţa din ultimele luni arată că ocuparea forţei de muncă în ţară a fost lovită din mai multe părţi simultan. Pe de o parte, este scăderea permanentă a populaţiei de vârstă activă. Pe de altă parte, pe baza tendinţei economice din ultimii ani, munca în străinătate devine din ce în ce mai atractivă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Ce strategie are România să menţină şi să dezvolte Dacia în România? În 2020, La Mioveni Luca de Meo numea Dacia „un miracol“. În 2026, François Provost a venit în România cu un avertisment: volumele viitoare nu sunt securizate, iar cauzele problemelor sunt „şi externe, şi interne“ Cât de rentabil e brokerajul în asigurări şi cine conduce topul Îi costă gazul 14 euro/MW şi îl vând cu 63 euro/MW.
Calculele din adâncurile Neptun Deep. Cât costă să scoţi gazul din Marea Neagră şi la cât îl preţuieşte piaţa România cumpără sosuri şi condimente din afara ţării de 185 mil. euro într-un an.
Vara, gustul grătarului este de Germania, Ungaria, Italia, Polonia şi Slovacia România a fost luată în ţintă de Rusia: trei drone în trei zile au fost doborâte de aviaţia românească. Întrebarea este ce se pregăteşte Dacă preşedintele Nicuşor Dan, dacă liderii politici, dacă sistemul au eşuat în a forma noul guvern, de ce liderii din business, ca ultimă soluţie, nu presează pentru a se ajunge la o formulă de guvernare, mai ales că afacerile lor încep să fie afectate tot mai mult de această criză politică Consolidare agresivă în comerţul alimentar: piaţa de peste 125 mld. lei s-a strâns în jurul a doar câţiva jucători gigantici după zece tranzacţii majore de 3,5 miliarde euro Premieră pentru România.
Un F-16 românesc a doborât o dronă rusească, la 80 de km de Bucureşti. Şeful armatei, generalul Vlad: Astfel de evenimente se vor mai produce Întrebarea la care încă nu a răspuns nimeni: cum e posibil un blocaj precum cel de la ANCPI, care a îngheţat piaţa imobiliară, când SRI a atribuit, doar în 2025 şi 2026, contracte de peste 2,5 mld.