Râul Mureș a ajuns la un debit de doar 6 metri cubi pe secundă, în plină secetă extremă, o valoare suficient de mică încât specialiștii să vorbească despre riscuri pentru captarea gravitațională a apei la o uzină de apă. Alimentarea populației nu a fost întreruptă, dar situația arată cât de fragile devin sistemele care depind de nivelul natural al râului atunci când ploile lipsesc săptămâni la rând.
Datele au fost prezentate de specialiști ai Administrației Bazinale de Apă Mureș, în declarații citate de Radio România Târgu Mureș. Ei au precizat că problema nu ține doar de cantitatea de apă din albie, ci și de felul în care este construită infrastructura: acolo unde captarea se face gravitațional, o scădere prea mare a nivelului poate îngreuna sau chiar bloca preluarea apei.
Cel mai concret exemplu din județ este Sighișoara. De aproximativ două luni și jumătate, orașul se alimentează cu apă din acumularea Zetea, adică din rezerve și nu din debitul natural al râurilor. Fără un astfel de lac, localitatea ar fi stat mult mai prost în această perioadă, iar tocmai asta vor să demonstreze specialiștii.
De aici și apelul lor: construirea de noi baraje și acumulări, care să țină apa în perioadele bune pentru a o folosi în cele secetoase. Argumentul e simplu, dar punerea în practică nu: asemenea proiecte cer studii, avize, finanțare și evaluarea impactului asupra mediului, deci ani de pregătire. Între timp, iernile fără zăpadă și verile fără ploi nu așteaptă, iar autoritățile rămân cu întrebarea dacă infrastructura actuală poate duce încă un an ca acesta.
Sursă text și foto: Știri Mureș (stirimures.ro) — articolul original