Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/De ce a validat CCR eliminarea primarilor cu probleme de la ANI Curtea Constituțională a publicat motivarea prin care a validat constituționalitatea amendamentului ce vizează mandatul primarului Dominic Fritz, clarificând limitele aplicării acestuia, potrivit G4 Media. Decizia detaliază modul în care textul legislativ afectează mandatele în curs și clarifică aspectele legate de retroactivitatea în cazurile de incompatibilitate, potrivit G4 Media Curtea Constituțională a României a emis vineri motivare a pentru verdictul dat pe Legea Integrității.
Magistrații au decis săptămâna trecută că amendamentul care îi vizează mandatul lui Dominic Fritz este constituțional, iar acum își explică decizia. „Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legea nouă se va aplica – de la intrarea ei în vigoare – atât situaţiilor juridice care se vor naşte, se vor modifica ori stinge după această dată, cât şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”, a argumentat Curtea. Judecătorii CCR au decis că amendamentul propus de social-democrați nu are efecte retroactive, ci are efecte doar pentru viitor, chiar dacă o decizie juridică a avut loc în trecut.
Aplicat pe cazul lui Dominic Fritz, dar și al altor demnitari care au fost condamnați definitiv pentru conflict de interese sau incompatibilitate cu funcția, legea va produce efecte doar în viitor, din momentul în care mandatul le este retras. „Curtea reține că, după intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituţional şi deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui. […] Principiul neretroactivităţii legii civile este de rang constituţional şi are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, şi semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situaţiilor juridice trecute, consumate (facta praeterita).
În mod corelativ, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare a acesteia, ea se aplică tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice viitoare (facta futura), actelor, faptelor şi situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum şi efectelor viitoare ale unor situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi (facta pendentia). Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi înseamnă că o situaţie juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei (tempus regit actum)”, a mai luat în considerare CCR. Curtea Constituțională mai explică că: „Practic, norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției/demnității/mandatului, ci întrerupe/încetează de drept funcția/demnitatea/mandatul care a fost viciată/viciat prin fapta titularului său.
Rezultă că, în mod organic, norma intertemporală integrează efectele juridice produse de vechea reglementare în noul cadru referențial al protecției integrității de drept public a funcției/demnității/mandatului, eliminând riscurile sistemice cu privire atât la erodarea protecției constituționale acordate funcției publice prin dispozițiile art. 16 alin. (3) teza întâi din Constituție, cât și la deteriorarea progresivă și profundă a funcției publice, în măsura în care aceasta continuă să fie exercitată de un titular aflat în executarea unei sancțiuni aplicate la regimul integrității funcției publice și ale cărei efecte nu s-au epuizat”.
Atât lideri din USR, cât și echipa lui Ilie Bolojan, au criticat decizia Curții în cazul amendamentului Fritz, susținând că amendamentul PSD a fost un atac politic la adresa lui Dominic Fritz.