Instituția a comunicat vineri că reia demersul inițiat în 2012, când s-a opus inaugurării monumentului, argumentând că omagierea publică a unei personalități asociate propagandei regimului comunist este incompatibilă cu memoria victimelor dictaturii. Într-un comunicat, IICCMER susține că solicitarea nu vizează valoarea operei literare a lui Adrian Păunescu , ci semnificația pe care o are păstrarea unui monument dedicat acestuia într-un spațiu public.
„Omagierea în spațiul public a unei persoane care a avut un rol important în promovarea propagandei regimului comunist și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu este incompatibilă cu respectul datorat memoriei victimelor dictaturii comuniste”, se arată în comunicatul instituției. Reprezentanții Institutului afirmă că un monument reprezintă o formă de recunoaștere oficială și că oportunitatea menținerii acestuia trebuie analizată în raport cu întreaga activitate publică și biografică a persoanei omagiate. IICCMER amintește că Adrian Păunescu a condus revista Flacăra și a fondat Cenaclul Flacăra, manifestare culturală desfășurată în instituțional al regimului comunist.
Potrivit instituției, Cenaclul Flacăra a contribuit la promovarea ideologiei oficiale și a cultului personalității fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu. Institutul susține că păstrarea monumentului în spațiul public reflectă dificultățile pe care societatea românească le întâmpină în asumarea critică a trecutului comunist și avertizează că astfel de forme de omagiere pot alimenta percepții nostalgice asupra regimului prin diminuarea rolului avut de unele personalități în mecanismele de propagandă ale dictaturii. Totodată, IICCMER afirmă că a semnalat în repetate rânduri fenomenul nostalgiei față de comunism, invocând concluziile cercetărilor proprii, inclusiv cele prezentate în Barometrul nostalgiei comuniste.
Potrivit instituției, acestea evidențiază necesitatea consolidării cunoașterii istoriei recente și a unei memorii publice bazate pe cercetare istorică și pe respectul față de victimele regimului comunist. De-a lungul timpului, oamenii de cultură din întreaga lume au avut diverse simpatii și chiar apartenente politice. Cu toate acestea, ei au contribuit semnificativ la dezvoltarea istoriei, literaturii, artei, rămânând în umbră activitățile socio-politice trecătoare din timpul vieții lor.
A spune că un monument dedicat unui scriitor ține de nostalgii comuniste este nu doar o exagerare, ci și nerecunoașterea, de fapt, a operei scriitorului. Deși Revista Flacăra și Cenaclul Flacăra au activat în perioada comunistă, acestea au avut o influență literară și artistică puternică și benefică, într-o epocă dificilă. Ar fi trebuit ca în perioada comunistă să nu existe niciun fel de manifestări culturale, ar trebui negate valorile doar pentru că au reușit să se strecoare printre barierele opresive ale regimului comunist?!