The New York Times, publicație cu peste 13 milioane de cititori, a dedicat un amplu articol expoziției „Brâncuși: Artistul și atelierul său”, deschisă la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York. Textul, apărut pe 22 octombrie 2026, e semnat de criticul de artă Deborah Solomon, care mărturisește chiar din primele rânduri că este fiica unui sculptor născut în România.
Tatăl ei, Gerald Solomon, a scăpat din Europa în 1938, copil fiind, împreună cu părinții, cu puțin timp înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, și s-a stabilit la New York. Deborah Solomon povestește că a crescut cu imaginea unui ou mare din marmură albă cioplit de el, iar sunetul ciocanului și al dălții — „plinc-plinc-plinc” — i s-a părut multă vreme sunetul marii arte. Contactată de Observatorul Bihorean, ea a răspuns solicitării și a trimis o fotografie a Oului sculptat de tatăl ei.
Expoziția are în centru Impasse Ronsin, o alee îngustă din Paris unde Brâncuși, emigrant, a locuit și a lucrat timp de patru decenii. Atelierul, cu tavane înalte, era plin de „Coloane fără sfârșit” și acoperit de praf alb de ipsos. La moartea sa, în 1957, sculptorul a lăsat prin testament atelierul și tot ce conținea statului francez, iar ansamblul a ajuns ulterior în patrimoniul Centrului Pompidou.
Ocazia de a-l aduce la New York a apărut pentru că, anul trecut, clădirea principală a Centrului Pompidou a fost închisă pentru o amplă renovare. MoMA a reunit lucrările din propria colecție cu peste 200 de piese împrumutate: sculpturi, filme, fotografii și obiecte personale, printre care cutia poștală de la intrarea în atelier. Vizitatorii pot vedea și gramofonul portabil al artistului și pot asculta muzica pe care o prefera, un amestec de cântece populare rome și muzică de dans latino-americană.
Potrivit lui Solomon, abordarea prin prisma atelierului schimbă imaginea unui artist pe care publicul îl crede bine cunoscut. Brâncuși este de regulă văzut ca apostol al „formei pure”, cel care a redus corpul uman la ovoide, cuburi și alte volume geometrice, obsedat de păsări și de zbor, celebru mai ales pentru „Pasăre în spațiu”, lama de bronz șlefuit atât de subțire încât pare să dispară. Expoziția îl arată însă, scrie ea, ca pe un om scund și rezervat, cu părul neîngrijit și barba bogată, a cărui viață de zi cu zi și al cărui mod de lucru contează la fel de mult ca piesele finite.
Sursă text și foto: Observatorul Bihorean — articolul original